Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 5.370/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.282D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 19 iunie 2018, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, faţă de cererea formulată de autorul excepţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al celor ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a acordat termen de judecată la data de 28 iunie 2018. Dezbaterile din şedinţa publică din 28 iunie 2018 au avut loc în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, şi a autorului excepţiei şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunţarea asupra cauzei la data de 18 iulie 2018, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 10 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.370/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost ridicată de Eugeniu Dragoş Petria într-o cauză având obiect cererea de acordare a ajutorului public judiciar. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece obligarea justiţiabililor la plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o barieră în exercitarea liberului acces la justiţie, care devine „o lozincă lipsită de conţinut“, în cazul persoanelor lipsite de resurse financiare. De asemenea sunt încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece prevederile legale privind plata taxelor judiciare de timbru instituie discriminări pe criteriul averii. 5. Autorul precizează că locuieşte împreună cu mama sa, în vârstă şi bolnavă, şi că o ajută exclusiv prin prestarea unor activităţi casnice, de natură fizică, fără să contribuie cu vreo sumă la gospodărirea comună, având în vedere că nu are niciun venit. În considerarea acestor împrejurări, autorul excepţiei apreciază că expresia „gospodăreşte împreună cu solicitantul“ din cuprinsul art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 trebuie interpretată în sensul că nu se aplică şi situaţiilor de felul celor în care se află şi el. Dacă această expresie ar fi interpretată în sensul că se aplică şi situaţiilor similare celor în care se află autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi mama sa, atunci ar subzista obligativitatea achitării taxelor judiciare de timbru, în acest fel ajungându-se la încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt vagi, şi astfel, susceptibile de interpretări contradictorii. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că se încalcă şi art. 16 din Constituţie, întrucât este permisă excluderea persoanelor fără venituri de la liberul acces la justiţie. De altfel, sensul termenului „liber“ din cuprinsul art. 21 din Legea fundamentală are şi semnificaţia gratuităţii accesului la justiţie. 6. Totodată, autorul excepţiei critică prevederile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, deoarece caracterul limitat al fondului pentru ajutor public judiciar împiedică acordarea acestui ajutor tuturor solicitanţilor. Se instituie astfel o limitare a accesului liber la justiţie şi o discriminare a persoanelor în funcţie de momentul în care solicită acordarea ajutorului public judiciar. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 7 din 2 martie 1993, nr. 8 din 2 martie 1993, nr. 18 din 29 ianuarie 1997, nr. 198 din 23 noiembrie 1999, nr. 211 din 7 decembrie 1999 şi nr. 65 din 11 aprilie 2000. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că, prin criticile formulate, autorul excepţiei pune în discuţie aspecte referitoare la aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, şi nu al Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, consideră că există o a doua cauză care atrage inadmisibilitatea excepţiei, şi anume absenţa incidenţei textelor constituţionale invocate asupra prevederilor art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în condiţiile în care aceste norme nu reglementează aspecte ce ar putea aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor ori liberului acces la justiţie, consacrate de art. 16, respectiv art. 21 din Constituţie. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, sens în care face referire la punctele sale de vedere, reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 721 din 21 octombrie 2015 şi nr. 657 din 17 octombrie 2017. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi notele scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă“. 14. De asemenea, obiectul excepţiei îl constituie şi prevederile art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, care au următorul cuprins: - art. 5 alin. (2): „În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.“; – art. 22: "(1) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei.(3) Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducătorului, interpretului, executorului judecătoresc sau mediatorului se plătesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor“." 15. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, similare, instanţa de contencios constituţional respingând excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens este Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016. Curtea a reţinut, în esenţă, că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite şi că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 17. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat în raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 9 ianuarie 2018 şi Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018. Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă dispoziţii care facilitează liberul acces la justiţie. Astfel, definiţia conţinută în dispoziţiile legale criticate extinde câmpul de aplicare a noţiunii de „familie“ menţionate de art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, potrivit căruia „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.“ Având în vedere că, în concepţia legiuitorului delegat, ajutorul public judiciar poate fi acordat nu numai în condiţiile în care realizarea cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice ar pune în pericol întreţinerea solicitantului, ci şi întreţinerea familiei sale, este evident că extinderea câmpului de aplicare a noţiunii de „familie“ prin dispoziţiile criticate reprezintă un mijloc de realizare a unui acces liber şi efectiv la justiţie, în sensul prevăzut de art. 21 din Constituţie. În raport cu aceste considerente, Curtea a constatat şi conformitatea dispoziţiilor criticate cu prevederile art. 16 din Constituţie care garantează egalitatea în faţa legii. 18. Referitor la susţinerea potrivit căreia art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 este vag şi neclar în ceea ce priveşte sintagma „gospodăreşte împreună cu solicitantul“, Curtea a mai reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului circumstanţiază noţiunea de „familie“. Astfel, art. 5 prevede că prin „familie“ se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului [alin. (1)]. În sensul ordonanţei de urgenţă se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului [alin. (2)]. Pentru ca instanţa sau decanul baroului, în cazul asistenţei extrajudiciare, să poată aprecia că solicitantul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, în actul normativ criticat au fost stabilite criterii obiective. Astfel, potrivit art. 8, beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. 19. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat [alin. (1)]. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50% [alin. (2)]. Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România [alin. (3)]. Art. 9 prevede că la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere. 20. Curtea a constatat că prin aceste reglementări se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. 21. În ceea ce priveşte art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, prin Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, precitată, Curtea a reţinut că acesta prevede că fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat, denumit fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent abrogată). Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei şi se va folosi exclusiv pentru finanţarea instanţelor judecătoreşti şi a sistemului de ajutor public judiciar. Referitor la critica autorului excepţiei potrivit căreia „conceptul unui fond de finanţare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru este neconstituţională, deoarece acest fond este limitat, ceea ce reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie şi a egalităţii în drepturi a justiţiabililor“, Curtea a apreciat ca fiind nefondată, fiind firesc ca acest fond să dispună de resurse limitate. Prin urmare, Curtea a constatat că ajutorul public judiciar are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, astfel încât prin prevederile criticate nu se împiedică accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 22. În sfârşit, Curtea a reţinut că este, de asemenea, neîntemeiată critica referitoare la posibilitatea ca prevederile criticate să genereze aplicarea neunitară a acestora de către instanţele judecătoreşti, având în vedere că rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 719 din 6 decembrie 2016, paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 15 februarie 2017, sau Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, paragraful 31, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016). 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugeniu Dragoş Petria în Dosarul nr. 5.370/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
