Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Lucian Sârbu şi Răzvan Nicolae Sîrbu în Dosarul 28.084/3/2017**/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.676D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra unor critici similare, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, şi apreciază că nu se impune reconsiderarea soluţiei pronunţate cu acel prilej. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 28.084/3/2017**/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Lucian Sârbu şi Răzvan Nicolae Sîrbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii civile formulate în vederea obţinerii deciziei de validare, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, a unei dispoziţii emise de primarul general al municipiului Bucureşti în legătură cu un imobil preluat în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, precum şi în vederea obţinerii deciziei de compensare prin puncte corespunzătoare valorii acestuia, acţiunea introdusă în faţa instanţei incluzând şi solicitarea de obligare a pârâţilor municipiul Bucureşti şi Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti să înainteze dispoziţia emisă de primarul general cu privire la imobilul revendicat, împreună cu dosarul administrativ, către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul că nu este supusă recursului hotărârea instanţei de apel prin care se soluţionează acţiunea prin care se pretinde obligarea înaintării dispoziţiei primarului şi a dosarului administrativ la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, deşi acest tip de acţiune nu este reglementat de art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013, care prevede că deciziile emise de entităţile învestite de lege cu soluţionarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001 şi cele emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, respectiv că, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti pentru soluţionarea cererilor. Cu alte cuvinte, autorii excepţiei susţin că doar hotărârile pronunţate în aceste două situaţii intră sub incidenţa textului de lege criticat, doar acestea fiind susceptibile de a fi atacate exclusiv pe calea apelului. 6. Se mai arată că aplicarea prevederilor de lege criticate în cauze care nu au ca obiect acţiunile expres reglementate de art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 restrânge în mod discriminatoriu dreptul la exercitarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii instanţei de apel. Se mai susţine că se încalcă art. 21 şi 129 din Constituţie, întrucât magistratul, în exercitarea atribuţiilor sale, nu poate interpreta legea într-o manieră în care să îngrădească accesul la justiţie, şi anume la o cale de atac nereglementată de o lege specială, dar recunoscută de legea generală de procedură. 7. În opinia autorilor excepţiei, prevederile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 încalcă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului raportată la art. 148 alin. (4) din Constituţie, care instituie obligaţia oricărei autorităţi a statului român, inclusiv autoritatea judecătorească, să aplice dreptul european. Or, art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană statuează aderarea Uniunii Europene la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, inclusiv aderarea la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului statuează obligaţia statelor membre de a edicta normele legale predictibile şi previzibile. În cauza de faţă, normele de drept care reglementează dreptul la calea de atac a recursului sunt neclare, iar din această cauză există riscul ca autorii excepţiei, reclamanţi în proces, să nu poată beneficia de o cale de atac la care ar fi putut fi îndreptăţiţi. Arată că acţiunea prin care aceştia au cerut obligarea pârâţilor la înaintarea dispoziţiei de primar şi a dosarului administrativ către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor poate fi exercitată în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, însă acest temei a fost refuzat, secţia civilă a Tribunalului Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti reţinând ca temei al acţiunii art. 35 din Legea nr. 165/2013, deşi această prevedere legală specială instituie norme imperative, de strictă interpretare şi aplicare, care exclud posibilitatea încadrării acţiunii exercitate de reclamanţii autori ai excepţiei în acest temei legal. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prin art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 s-a statuat că hotărârile judecătoreşti pronunţate de tribunale în această materie sunt supuse numai apelului pentru ca etapa judiciară să se desfăşoare într-un interval de timp rezonabil. Derogarea de la exerciţiul căilor de atac printr-o lege specială a cărei finalitate este accelerarea procedurii judiciare având ca obiect restabilirea dreptului de proprietate se circumscrie garanţiilor fundamentale ale dreptului la apărare şi la un proces echitabil, întrucât dreptul de acces la o instanţă nu este unul absolut, ci poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, atât timp cât acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit şi asigură controlul judecătoresc efectiv într-o cale devolutivă de atac. Caracterul special al legilor de restituire impune existenţa unor proceduri speciale, cu termene şi căi de atac specifice, aplicabile cu prioritate atunci când vin în concurs cu dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, neputându-se reţine contrarietatea dintre acestea şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut: „(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.“ 14. Art. 35 alin. (3), la care textul de lege criticat face trimitere, prevede că, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr. 165/2013. Art. 35 alin. (1) şi (2) stabileşte că deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării, respectiv că, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. 15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 129 privind exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi art. 148 alin. (4) privind obligaţia Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului şi autorităţii judecătoreşti de a garanta aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2) al art. 148 referitor la prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, reprezentată de Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022, a reţinut că textul de lege criticat şi în cauza de faţă instituie posibilitatea persoanelor interesate să conteste, pe calea apelului, legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti pronunţate cu privire la existenţa şi întinderea dreptului de proprietate în litigii declanşate ca urmare a atacării în faţa instanţelor judecătoreşti a deciziilor administrative emise de entităţile deţinătoare sau de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ori, după caz, în vederea sancţionării refuzului nejustificat al acestora de a emite actele menţionate în termenele prevăzute de lege. 17. Curtea a apreciat, în esenţă, că nu se poate susţine încălcarea prevederilor constituţionale care garantează dreptul de acces liber la justiţie, existând reglementată posibilitatea legală de a accede la o instanţă judecătorească şi, mai mult, de a supune hotărârea pronunţată de aceasta controlului unei instanţe ierarhic superioare. Curtea a observat că, în exercitarea legitimării sale constituţionale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu apel a hotărârii primei instanţe, fără ca acest lucru să aibă semnificaţia încălcării principiului constituţional al accesului liber la justiţie. 18. În cauza de faţă, Curtea observă însă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile de lege menţionate prin prisma modului în care acestea au fost interpretate şi aplicate în concret de instanţele judecătoreşti, care au considerat că sunt incidente inclusiv în ceea ce priveşte acţiunea privitoare la obligarea entităţii deţinătoare a imobilului - în speţă, Primăria Municipiului Bucureşti - să înainteze dispoziţia emisă de primarul general cu privire la imobilul revendicat, împreună cu dosarul administrativ, către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Ca atare, instanţa a considerat că sentinţa pronunţată pe acest capăt de cerere poate fi atacată doar cu apel, la fel ca în cazul contestării pe cale judecătorească a deciziilor de despăgubire emise de entităţile deţinătoare sau de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (când se contestă, de regulă, cuantumul despăgubirii, exprimat în puncte) ori, după caz, a refuzului nejustificat al acestora de a emite actele menţionate în termenele prevăzute de lege. 19. Or, cererea de obligare a entităţii învestite cu soluţionarea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 la transmiterea dosarului administrativ către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor reprezintă o situaţie distinctă de cele două menţionate. 20. Autorii excepţiei consideră că această modalitate de aplicare a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 la situaţia particulară din cauză depăşeşte ipotezele normative cuprinse în textul de lege criticat, extinzând regula procedurală referitoare la atacarea doar cu calea de atac a apelului şi la un alt caz care, în realitate, nu intră în sfera de reglementare a acestora. 21. Prin prisma motivării formulate în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională nu este competentă să verifice modul în care instanţele judecătoreşti aplică prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, ci poate examina doar conformitatea acestora cu dispoziţiile şi principiile cuprinse în Legea fundamentală, în caz contrar riscând să intervină în sfera de competenţă exclusivă a instanţelor judecătoreşti, cu nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Lucian Sârbu şi Răzvan Nicolae Sîrbu în Dosarul nr. 28.084/3/2017**/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Marian Enache Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
