Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, din oficiu, în Dosarul nr. 6/81/2017 al acestei instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.123D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Florin Cristian Zaha a depus note scrise, prin care prezintă unele aspecte legate de normele infralegale date în aplicarea prevederilor criticate, la adoptarea cărora nu s-a ţinut seama de Legea privind statutul cadrelor militare şi de Codul muncii; totodată, învederează unele chestiuni legate de conţinutul normelor Legii nr. 80/1995 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 101/2019 în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 71 din 29 ianuarie 2019. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6/81/2017, Curtea Militară de Apel Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. 6. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei Ordonanţe a procurorului general militar de clasare a cauzei în cadrul căreia s-au formulat şi excepţii de nelegalitate. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura trimiterii în judecată, a judecării şi a sancţionării, precum şi sancţiunile aplicabile să fie stabilite prin norme administrative, cu putere inferioară legii organice, ceea ce este contrar art. 118 alin. (2) din Constituţie. În acest context, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la statutul altor categorii de personal care trebuie reglementat prin lege organică (poliţişti, funcţionari publici), decizii prin care Curtea a constatat că a avut loc o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat prin delegarea unor competenţe ce aparţin în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului (a se vedea Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014), în speţa de faţă ministrul apărării naţionale. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, care au următorul cuprins: „Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.“ 12. Ulterior încheierii de sesizare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, dispoziţiile Legii nr. 80/1995 au fost modificate şi reconfigurate prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate în forma avută la data formulării excepţiei de neconstituţionalitate. 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi ale art. 118 alin. (2), potrivit cărora „Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică“. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi s-a constatat că dispoziţiile art. 34 şi ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituţionale. 15. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată. În ceea ce priveşte consiliile de onoare, acestea se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. În acest context, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi a consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare. 16. Din evaluarea cadrului legal în materie [inclusiv a Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.64/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 şi 399 bis din 3 iulie 2013, şi a art. 27 şi art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006], Curtea a constatat că, la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcţie de care se acordă recompensele, se stabilesc sancţiunile, faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de judecată şi nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină şi a consiliilor de judecată sau căile de atac şi procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu al cadrelor militare prin regulamente militare şi ordine de ministru, în contextul în care atât recompensele, cât şi sancţiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate, în condiţiile legii). 17. Or, cu privire la delegarea reglementării unor „elemente esenţiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu către ministrul de resort, care este abilitat să adopte ordine, Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, şi a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii care delegau ministrului de resort reglementarea procedurii disciplinare prealabile, a aplicării sancţiunilor disciplinare sau a activităţii consiliului de disciplină [cu referire la art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002]. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a reţinut că evaluarea activităţii şi a conduitei unor funcţionari publici cu statut special (poliţist) ţine de statutul acestora şi, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort [cu referire la dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, constatate ca fiind neconstituţionale]. 18. În contextul excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 35 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea a reţinut că atât personalul militar al Jandarmeriei Române, cât şi cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. Pe cale de consecinţă, elementele esenţiale în ceea priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituţie, sens în care sunt Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004, şi Legea nr. 80/1995. În acelaşi timp, Curtea reţine că evaluarea activităţii şi conduitei cadrelor militare se referă la modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, poate avea drept consecinţă modificarea şi chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995) sau trecerea în rezervă, ca sancţiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare], sau înaintarea în gradul următor [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate, în condiţiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. 19. Ca atare, având în vedere că prin prevederile art. 34 şi ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militară, sancţiuni disciplinare, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare, condiţiile de constituire a consiliilor de onoare, funcţionarea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare, organizarea şi funcţionarea consiliului de judecată, condiţii de constituire a consiliilor de judecată, funcţionarea consiliilor de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată, respectiv ale evaluării activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora şi care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apărării naţionale, Curtea a constatat că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituţie, prin lege organică. 20. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art. 34 şi ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie şi, implicit, celor ale art. 1 alin. (5) şi art. 118 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică. 21. Pentru a se respecta, în mod deosebit, dispoziţiile art. 118 alin. (2) din Constituţie, Curtea a subliniat că aspectele esenţiale mai sus menţionate referitoare la evaluarea activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină şi a consiliilor de onoare şi de judecată, inclusiv în ceea priveşte regimul armelor (acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. 22. Faţă de cele prezentate, având în vedere Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, şi reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale [11 iulie 2018] şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea Militară de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 6/81/2017 al acestei instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii Militare de Apel Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
