Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.274D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că soluţia legislativă a mai fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 194 din 27 aprilie 2004, în prezent textul legal criticat fiind aproape identic. 4. Arată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 din Constituţie, deoarece, în cauza sa, completul de filtru s-a pronunţat asupra faptului că motivele de recurs nu se încadrează la art. 488 din Codul de procedură civilă. Aceasta presupune o analiză pe fond, dar Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, a stabilit că acest complet de filtru nu se poate pronunţa asupra chestiunilor de fond deoarece nu are loc citarea părţilor. 5. În continuare solicită, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conexarea prezentei cauze la dosarele nr. 566D/2019, nr. 1.678D/2019 şi nr. 3.358D/2019, aflate pe lista de şedinţă. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de conexare. 7. Curtea, având în vedere că în privinţa dosarelor nr. 566D/2019, nr. 1.678D/2019 şi nr. 3.358D/2019 dezbaterile au fost închise, astfel încât dosarele menţionate nu se află în acelaşi stadiu procesual de soluţionare, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de conexare formulată. 8. În continuare, având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, spre exemplu, Decizia nr. 387 din 4 iunie 2019 sau Decizia nr. 801 din 3 decembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Cristian Munteanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii pronunţate în procedura de filtrare a recursurilor. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit completului de filtru să soluţioneze recursul fără citarea părţilor, iar anularea căii de atac de către un alt complet decât cel care judecă fondul încalcă dreptul la un proces echitabil. Dispoziţia legală criticată încalcă şi art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, deoarece contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 194 din 27 aprilie 2004. 11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în ceea ce priveşte exercitarea căilor de retractare. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.“ 16. Prevederile de lege criticate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, care continuă să îşi producă efectele în cauza dedusă judecăţii. 17. Totodată, în legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea mai reţine că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă şi a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituţională. 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, autorul excepţiei fiind nemulţumit de faptul că nu a fost citat cu prilejul judecării recursului, în procedura de filtru. 20. În continuare, se reţine că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât obligă completul de filtru să se pronunţe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menţionată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilităţii recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunţată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părţilor şi fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În acelaşi sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ţine de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează şi nu se soluţionează fondul cauzei, astfel că includerea soluţiei de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilităţii în principiu a recursului eludează finalitatea şi raţiunea acestei etape. 21. Ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, dintre situaţiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului. 22. Totodată, Curtea a constatat că procedura de filtrare a recursurilor este aplicabilă numai în cazul în care calea extraordinară de atac este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, filtrarea recursurilor se face de un complet de 3 judecători, desemnat în mod aleatoriu, care pregătea dosarul de recurs şi decidea asupra admisibilităţii în principiu a recursului. Curtea a statuat că procedura de filtrare este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare fiind respectate prin comunicarea către părţi a actelor de procedură şi a raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opţiune a legiuitorului este în acord cu esenţa procedurii de filtrare a recursurilor, care consta în statuarea asupra admisibilităţii în principiu a recursului de către completul de 3 judecători stabilit în acest sens (a se vedea Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, paragrafele 12 şi 17). 23. De asemenea, în ceea ce priveşte faptul că procedura de filtrare se desfăşoară fără citarea părţilor, Curtea a reţinut că aceasta nu înseamnă că nu existau dezbateri contradictorii (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragraful 64). Astfel, Curtea a considerat că procedura scrisă este de natură a asigura respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, în condiţiile în care tuturor părţilor le era oferită posibilitatea de a-şi spune părerea atât asupra cererilor şi apărărilor părţilor adverse, cât şi cu privire la chestiunile ridicate de instanţă din oficiu. Totodată, Curtea a reamintit şi faptul că, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în cazul unei proceduri civile, aceasta poate continua şi fără audiere, când procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice (paragraful 65 din Decizia nr. 278 din 4 mai 2017). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
