Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────────┤
│Benke Károly │- magistrat-asistent-şef│
└─────────────────────┴────────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate cu privire la condiţiile votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, sesizare formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu, în calitate de prim-ministru al Guvernului. 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.702 din 29 iunie 2017 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.091L/2/2017. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, se arată că, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 21 iunie 2017, a fost dezbătută şi votată moţiunea de cenzură cu titlul „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor“. În procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat se menţionează că s-a procedat la „verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile“. Cu toate acestea, se susţine că deputaţii şi senatorii au votat la vedere, ceea ce pune sub semnul întrebării respectarea procedurii referitoare la asigurarea secretului votului cu bile, prevăzută de Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. 4. Cu privire la această situaţie se arată că exercitarea mandatului de către deputaţi şi senatori trebuie să fie caracterizată de respectarea principiului legalităţii şi al bunei-credinţe, prin exprimarea votului în strictă concordanţă cu interesele electoratului care a acordat mandatul respectiv şi cu convingerea proprie a parlamentarului. Aceştia trebuie să respecte prevederile regulamentelor parlamentare, potrivit art. 14 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. Prin urmare, nu este lipsită de interes chiar o eventuală completare a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situaţia în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare aplicabile. 5. În consecinţă, se apreciază că modalitatea de exprimare a votului din data de 21 iunie 2017 cu privire la moţiunea de cenzură, desfăşurată în condiţii nereglementare, a conturat un veritabil conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice datorită efectului direct al rezultatului votului asupra Guvernului. Fără a solicita anularea adoptării moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, se solicită Curţii Constituţionale examinarea condiţiilor votării de către deputaţi şi senatori a acestei moţiuni şi impunerea respectării, în viitor, de către Parlament, a dispoziţiilor constituţionale şi legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari. 6. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi al celui al Senatului. 7. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului au comunicat punctul de vedere al Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că aceasta, analizată prin prisma art. 146 lit. e) din Constituţie, a fost formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu la data de 29 iunie 2017, respectiv la o dată la care nu mai exercita, în plenitudinea lor, atribuţiile funcţiei de prim-ministru, având în vedere că în data de 21 iunie 2017 Parlamentul a adoptat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu. Or, potrivit art. 110 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate, iar potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie, Guvernul al cărui mandat a încetat prin adoptarea unei moţiuni de cenzură „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. Lipsit de încrederea acordată, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, „Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege“. Practic, în această perioadă, Guvernul poate adopta hotărâri curente în activitatea executivă, cu caracter normativ sau individual, precum şi acte de asigurarea a aplicării normative unitare a legilor, aprobări de transferări şi repartizări de bunuri între sau către autorităţi şi instituţii din subordine, numiri şi revocări în funcţii administrative. Prin urmare, la data de 29 iunie 2017, domnul Sorin Mihai Grindeanu nu avea calitatea de a sesiza Curtea Constituţională în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie. 8. De asemenea, nu se poate reţine existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern cu prilejul exercitării votului asupra moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017. Autorul sesizării doar a sugerat foarte vag un posibil conflict, fără a indica propriu-zis conflictul de competenţă, fie el pozitiv sau negativ, normele juridice din care ar deriva, autorităţile publice implicate sau blocajul instituţional ivit. De asemenea, se mai indică faptul că, la votarea moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, deputaţii şi senatorii au exercitat o atribuţie reglementată exclusiv în competenţa lor potrivit art. 113 din Constituţie şi dezvoltată în art. 88 şi urm. din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului coroborat cu art. 126 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, că au fost respectate prevederile regulamentare referitoare la organizarea votului secret cu bile şi că, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţie, niciuna dintre cele trei puteri ale statului nu poate interveni în activitatea celorlalte. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile regulamentare criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea a fost sesizată, în considerarea dispoziţiilor art. 146 din Constituţie, să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate. 10. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie „condiţiile votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017“. Această moţiune de cenzură poartă nr. 2MC şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 21 iunie 2017, în condiţiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţia României, republicată, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017. 11. Autorul sesizării nu invocă, în susţinerea acesteia, niciun text constituţional, ci prevederile art. 95 coroborate cu cele ale art. 88 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, şi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2016, potrivit cărora: - Art. 95: „Dispoziţiile art. 88-91 sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptării moţiunii de cenzură“; – Art. 88: „După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile“. 12. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta nu cuprinde temeiurile de drept în baza cărora a fost formulată, în condiţiile în care motivarea sa este caracterizată, de asemenea, prin elemente contradictorii. În aceste condiţii, revine Curţii Constituţionale să determine şi, în consecinţă, să califice cererea formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu, ţinând cont de art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992. 13. În acest sens, Curtea reţine că dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură au avut loc pe data de 21 iunie 2017, dată la care aceasta a şi fost adoptată [241 voturi pentru dintr-un număr total al deputaţilor şi senatorilor de 464]. Moţiunea de cenzură a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la aceeaşi dată. Potrivit art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţie, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Începând cu această dată, Guvernul, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie, îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Sesizarea domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministru demis, a fost formulată la data de 29 iunie 2017, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.702 din 29 iunie 2017, orele 12,30, iar acordarea încrederii noului Guvern a avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 29 iunie 2017. Hotărârea Parlamentului nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 29 iunie 2017. 14. Toate cele de mai sus, coroborate cu cele reţinute la paragraful 4 pagina 3 din sesizare [„modalitatea de exprimare a votului din data de 21 iunie 2017 cu privire la moţiunea de cenzură, desfăşurată în condiţii nereglementare, a conturat un veritabil conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice datorita efectului direct al rezultatului votului asupra Guvernului“], precum şi la paragraful 5 partea finală pagina 3 [„adresez rugămintea (…) de a impune Parlamentului respectarea pe viitor a dispoziţiilor constituţionale şi legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari“] par a duce la concluzia că autorul sesizării, prim-ministrul demis, se consideră titular al dreptului de sesizare al Curţii Constituţionale conform art. 146 lit. e) din Constituţie şi, în această calitate, ar fi formulat o cerere privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională. O asemenea teză este, însă, infirmată la paragraful 5 pagina 3 a sesizării, teza referitoare la solicitarea examinării condiţiilor votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură, cu alte cuvinte este formulată o critică de constituţionalitate extrinsecă în privinţa moţiunii de cenzură. Din cele două ipoteze antereferite, Curtea constată că cererea formulată trebuie să fie calificată drept una subsumată art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât autorul acesteia, prin critica sa, vizează aspecte apreciate ca fiind vicii de neconstituţionalitate a hotărârii Parlamentului referitoare la adoptarea moţiunii de cenzură. 15. Curtea reţine că, din perspectiva funcţiei de control exercitate de Parlament asupra executivului, dispoziţiile constituţionale prevăd ca modalităţi de acţiune, printre altele, moţiunea de cenzură [Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012], expresie a răspunderii politice a Guvernului faţă de Parlament [Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2014, paragraful 56]. Însă, moţiunea de cenzură, deşi prin excelenţă un act politic, produce consecinţe juridice în plan constituţional, astfel că ea trebuie adoptată procedural potrivit exigenţelor Constituţiei. Prin urmare, controlul de constituţionalitate asupra unei moţiuni de cenzură nu poate viza conţinutul sau motivele care au dus la adoptarea acesteia, ci numai aspectele strict formale de nivel constituţional referitoare la adoptarea sa. De aceea, Curtea constată că, în realitate, primul-ministru demis solicită exercitarea controlului de constituţionalitate asupra moţiunii de cenzură adoptate, care, deşi nu are drept elemente formale de identificare similare cu cele ale altor hotărâri parlamentare, este, în fond, tot o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, astfel încât intră în sfera de cuprindere a art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. 16. Având în vedere, aşadar, că moţiunea de cenzură adoptată este o hotărâre a Parlamentului, Curtea constată că autorul sesizării formulează critici, calificate, din perspectiva sa, ca fiind de neconstituţionalitate, faţă de modul de adoptare a acesteia. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale în privinţa procedurii de adoptare a actelor normative de reglementare primară, cererile de soluţionare a unor conflicte juridice de natură constituţională au fost respinse în măsura în care Curtea a constatat că au fost formulate critici de neconstituţionalitate ale actelor normative în cauză. Astfel, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, pronunţându-se asupra criticii referitoare la adoptarea unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Curtea a statuat că „în speţă nu suntem în prezenţa unui astfel de conflict [n.r. - de natură constituţională], ci în prezenţa neîndeplinirii de către Guvernul României a unei obligaţii legale în cadrul unei proceduri de legiferare“. De asemenea, prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, în care analiza Curţii a purtat cu privire la lipsa unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a reţinut că „aspectele semnalate de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii ar viza o eventuală neconstituţionalitate a unor acte normative, şi nu un conflict juridic de natură constituţională“. Or, „neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe poate fi stabilită numai în condiţiile art. 146 lit. a) şi d) din Constituţie, şi nu în temeiul textului constituţional al art. 146 lit. e)“. Totodată, prin Decizia nr. 231 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, Curtea a statuat că unicul scop al cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională formulate, distinct de orice acte comisive sau omisive ale autorităţilor implicate sau alte situaţii care ar putea fi circumscrise sintagmei de conflict juridic de natură constituţională, este acela de constatare a neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2013 şi a lipsirii de efecte juridice a acesteia. Or, neconstituţionalitatea unei ordonanţe, cu circumstanţierea enunţată, poate fi stabilită numai în condiţiile art. 146 lit. d) din Constituţie [şi, prin intermediul legii de aprobare, în condiţiile art. 146 lit. a) din Constituţie], iar nu în temeiul textului constituţional al art. 146 lit. e), atât timp cât neconstituţionalitatea invocată se identifică chiar cu obiectul cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Atribuţia Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituţionalităţii actelor normative [a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 259 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 15 mai 2015, paragrafele 49 şi 50]. În fine, prin Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, Curtea a statuat că nu poate constata, pe calea soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională, neconstituţionalitatea dispoziţiilor actului normativ, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017. Nu poate fi calificat drept conflict juridic de natură constituţională conflictul ce se naşte între dispoziţii de reglementare primară şi Constituţie. Acest din urmă „conflict“ reprezintă, desigur, obiectul controlului de constituţionalitate în cadrul căruia este verificată compatibilitatea normelor cu Legea fundamentală. Or, o atare competenţă poate fi exercitată ca urmare a unor sesizări formulate în temeiul art. 146 lit. a) sau d) din Constituţie [paragraful 98]. 17. Cele anterior menţionate în privinţa inexistenţei conflictului juridic de natură constituţională în ipoteza în care constatarea acestuia se solicită prin exercitarea controlului de constituţionalitate asupra actului normativ sunt aplicabile mutatis mutandis şi în privinţa moţiunii de cenzură. Aşadar, nu intră în sfera conflictului juridic de natură constituţională solicitarea autorului sesizării adresată Curţii Constituţionale de a controla constituţionalitatea extrinsecă a hotărârii Parlamentului de demitere a Guvernului, ci al controlului de constituţionalitate al hotărârilor parlamentare. 18. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că, indiferent de voinţa sau intenţia autorului sesizării, aceasta nu poate fi calificată ca fiind formulată în baza art. 146 lit. e) din Constituţie, ci a dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi trebuie încadrată ca atare. 19. În aceste condiţii, Curtea nu poate decât să constate că autorul sesizării nu este titular al dreptului de sesizare al Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992. Potrivit acestor dispoziţii, sesizarea poate fi formulată numai de unul dintre preşedinţii celor două Camere, de un grup parlamentar sau de un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. Or, domnul Sorin Mihai Grindeanu, având calitatea de prim-ministru demis, nu îndeplineşte exigenţele referitoare la titularul dreptului de sesizare. Chiar dacă hotărârea parlamentară de adoptare a moţiunii de cenzură vizează în mod direct Guvernul, prim-ministrul astfel demis nu poate contesta constituţionalitatea extrinsecă a acesteia, întrucât Legea nr. 177/2010 a permis numai subiectelor de drept prevăzute la art. 146 lit. c) din Constituţie această posibilitate. Prin urmare, din această perspectivă, sesizarea formulată este inadmisibilă. 20. Obiter dictum, Curtea reţine că, potrivit art. 44 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: " (1) Votul deputaţilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce şedinţa.(3) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.(4) Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere şi se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului“ ." 21. Analizând textul Constituţiei, Curtea observă că votul secret cu bile este o prevedere de nivel regulamentar, Constituţia neprevăzând caracterul deschis sau secret al votului în cazul moţiunii de cenzură. Or, Curtea Constituţională nu este competentă a se pronunţa şi asupra modului de aplicare a regulamentelor [Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 18]. „Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate şi de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face (...) pe căi şi prin proceduri parlamentare“ [Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, paragraful 19]. De altfel, nici autorul sesizării nu contestă că votul a fost cu bile, aşadar, secret, întrucât, prin excelenţă, votul cu bile este unul secret. Faptul că unii deputaţi sau senatori au devoalat votul pe care l-au exprimat la momentul introducerii în urne a bilelor ţine de o opţiune şi o atitudine personală a acestora, fără să pună în discuţie caracterul secret al votului. Prin urmare, şi din această perspectivă, sesizarea formulată este inadmisibilă. 22. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că, în primul rând, nu a fost legal sesizată, iar, în al doilea rând, nu are competenţa să se pronunţe asupra problemei de drept deduse judecăţii sale. 23. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate privind Moţiunea de cenzură nr. 2MC/21 iunie 2017 - „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!“. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
