Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Adrian Cuba în Dosarul nr. 4.213/99/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.200D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.208D/2018 şi nr. 1.611D/2018 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Cristinel Godinac şi alţii în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, respectiv de Leontin Cupăr în Dosarul nr. 1.687/100/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.208D/2018 şi nr. 1.611D/2018 la Dosarul nr. 1.200D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile criticate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece autorii excepţiei se raportează la salarizarea altor persoane. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Decizia nr. 447 din 27 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.213/99/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Cuba în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe a Tribunalului Iaşi, prin care s-a respins cererea de obligare a pârâtei Agenţia Naţională de Presă AGERPRES la majorarea salariului brut lunar la nivelul maxim deţinut de ceilalţi salariaţi din instituţiile prevăzute în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 şi care ocupă funcţii similare şi au acelaşi grad profesional, începând cu data de 1 august 2016. 8. Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cristinel Godinac şi alţii în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti, prin care s-au respins cererile reclamanţilor de obligare a pârâtei Agenţia Naţională de Presă AGERPRES la majorarea salariului brut lunar la nivelul maxim deţinut de ceilalţi salariaţi din instituţiile prevăzute în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 şi care ocupă funcţii similare şi au acelaşi grad profesional, începând cu data de 1 august 2016. 9. Prin Încheierea civilă din 10 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.687/100/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IVa pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant Leontin Cupăr în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Maramureş, prin care s-a respins cererea privind acordarea de drepturi băneşti. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că sunt angajaţi ai Agerpres (instituţie publică aflată în subordinea Parlamentului), salarizaţi potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în prezent salarizaţi potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, reglementarea funcţiilor este comună pe familie ocupaţională, indiferent de instituţie/autoritate publică, iar funcţiile din cadrul Agerpres sunt reglementate în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010, Agerpres având aceeaşi grilă de salarizare alături de aparatul de lucru al Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Curţii Constituţionale, al Consiliului Legislativ, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Guvernului şi ministerelor, al Avocatului Poporului, al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Economic şi Social, al Autorităţii Electorale Permanente şi al altor organe centrale de specialitate. 11. Se arată că, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, Agerpres a procedat la echivalarea funcţiilor deţinute de salariaţii care nu se regăseau la capitolul II din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, astfel încât, la momentul formulării cererii de chemare în judecată, funcţiile ocupate de autorii excepţiei se regăseau în fiecare instituţie menţionată în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010. 12. În acord cu cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, din moment ce situaţia juridică a personalului bugetar care ocupă aceeaşi funcţie şi are acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate şi aceleaşi studii este identică, atunci şi tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie acelaşi, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanţii unei funcţii de expert sau de şofer, având aceeaşi vechime în funcţie, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, în funcţie de instituţia sau autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea. 13. Aplicarea majorării salariului de bază prin raportare la nivelul maxim existent doar în cadrul instituţiei sau autorităţii publice conduce în continuare la perpetuarea inechităţilor existente în cadrul salarizării personalului bugetar, în condiţiile în care nivelul salariului de bază pentru aceeaşi funcţie este mult superior în cadrul oricărei instituţii din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie“ decât cel existent în Agerpres. Or, această situaţie contravine în mod flagrant inclusiv motivelor precizate în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi care au condus la adoptarea acestui act normativ, respectiv acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeaşi funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, şi de a elimina inechităţile existente. 14. Se susţine că, fiind sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea Constituţională a statuat că, în vederea respectării principiului egalităţii în faţa legii, este necesar ca nivelul maxim al salariului de bază să fie stabilit prin raportare la aceeaşi funcţie, acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. Curtea a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, ca efect al neconstituţionalităţii art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică“. 15. În concluzie, se arată că, pentru a se asigura respectarea principiului egalităţii în faţa legii, este necesar ca interpretarea art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 să fie în sensul că instituţiile şi autorităţile publice să stabilească „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“ prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. 16. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la interpretarea art. 16 din Constituţie. 17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între toţi salariaţii din familia ocupaţională „Administraţie“, sub aspectul modului de stabilire a drepturilor salariale. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. În speţă, tratamentul diferenţiat sub aspectul salarizării este justificat prin prisma calităţii reclamanţilor de salariaţi ai Agerpres, care nu pot revendica drepturile salariale prevăzute de legiuitor în favoarea altor categorii profesionale, chiar dacă fac parte din aceeaşi familie ocupaţională „Administraţie“. Astfel nu se poate susţine comparaţia invocată de reclamanţi, deoarece atribuţiile posturilor nu sunt identice, şi, în consecinţă, nu pot beneficia de o salarizare identică. Prin urmare, există o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru tratamentul diferenţiat invocat. 18. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, arătând, în esenţă, că ipoteza existenţei unui tratament juridic diferit presupune salariaţi aflaţi în situaţii de fapt identice, desfăşurând activitatea în aceleaşi condiţii, în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, iar nicidecum pentru cazul unor salariaţi din instituţii publice diferite. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actele de sesizare, îl constituie prevederile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul conţinut: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ 23. Curtea observă că aceste dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Întrucât dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 continuă să producă efecte în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a acestora, Curtea reţine ca obiect al excepţiei prevederile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. La paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul autorităţii publice este contrară art. 124 şi art. 126 din Constituţie. 26. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, la paragraful 30, că dispoziţiile de lege criticate generează inegalităţi în ceea ce priveşte calculul indemnizaţiei/salariului de bază al magistraţilor, respectiv personalului asimilat cu acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, aceleaşi condiţii de vechime şi de studii şi, prin urmare, contravin art. 16 din Constituţie. La paragrafele 31 şi 32 ale aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat, potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În consecinţă, ca efect al neconstituţionalităţii art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“ la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016) trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. În final, la paragraful 34 al aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“, care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. 27. În cauză, critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate - angajaţi ai Agerpres (instituţie publică aflată în subordinea Parlamentului) vizează obţinerea aceleiaşi grile de salarizare a acestora cu cea reglementată pentru aparatul de lucru al Parlamentului, deoarece, susţin autorii excepţiei, reglementarea funcţiilor este comună pe familie ocupaţională, indiferent de instituţie/autoritate publică, iar funcţiile din cadrul Agerpres sunt reglementate în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, se susţine că şi tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie acelaşi, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanţii unei funcţii de expert sau de şofer, având aceeaşi vechime în funcţie, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, în funcţie de instituţia sau autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea. Or, analizând această critică, Curtea constată că autorii excepţiei nu sunt nemulţumiţi de soluţia legislativă cuprinsă de textul criticat, care prevede egalizarea la nivel maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, ci autorii excepţiei critică interpretarea dată acestui text de către angajator. Prin urmare, susţinerile autorilor excepţiei vizează probleme de aplicare şi interpretare a legii, ce revin competenţei instanţei de judecată, iar nu veritabile aspecte de neconstituţionalitate, de competenţa instanţei de contencios constituţional. 28. În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 628 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.282 din 23 decembrie 2020, excepţia fiind ridicată tot de angajaţi ai Agerpres. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Adrian Cuba în Dosarul nr. 4.213/99/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Cristinel Godinac şi alţii în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Leontin Cupăr în Dosarul nr. 1.687/100/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
