Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Marian Adrian Pîrvu în Dosarul nr. 3.559/3/2017/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.094D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de înştiinţare fiind legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că hotărârea prin care se soluţionează calea de atac a recursului are caracter irevocabil, astfel încât încheierea prin care se suspendă în această fază soluţionarea cauzei va împrumuta şi ea acelaşi caracter irevocabil. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.559/3/2017/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost invocată de Marian Adrian Pîrvu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei încheieri de suspendare a judecării procesului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale prin faptul că nu permit atacarea cu recurs pe cale separată a încheierilor de suspendare a judecării procesului pronunţate de instanţele de recurs. 6. Arată că dispoziţia legală criticată, înainte să fie modificată prin art. I pct. 34 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, prevedea că încheierea pronunţată asupra suspendării poate fi atacată cu recurs în toate cazurile. De asemenea, şi actuala lege procesual civilă prevede că încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării procesului poate fi atacată oricând, cu excepţia cazului când este pronunţată de instanţa supremă. 7. Prin urmare, dispoziţia legală criticată îngrădeşte dreptul la o cale de atac împotriva încheierii prin care se întrerupe cursul procesului, soluţia neputând să fie cenzurată de o instanţă superioară, cu consecinţa prelungirii soluţionării cauzei, de natură a afecta termenul rezonabil de soluţionare a cauzei, componentă a dreptului la un proces echitabil. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs.“ 13. În legătură cu dispoziţiile ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, în prezent regăsindu-se la art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 14. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a reţinut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, mai sus citate. 15. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 630 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 1.019 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 26 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 293 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 2 iulie 2013. 17. În ceea ce priveşte critica referitoare la imposibilitatea atacării cu recurs, în mod separat, a încheierii prin care se dispune suspendarea judecăţii cauzei aflate în faza recursului, Curtea a reţinut că, potrivit art. 282 alin. 2 şi art. 299 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeaşi cale de atac precum cea împotriva hotărârii pronunţate pe fondul cauzei. Împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunţată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opţiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situaţii. Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, hotărârea care soluţionează cauza are caracter irevocabil. Prin urmare, încheierea prin care se dispune suspendarea judecăţii îşi însuşeşte acest caracter tocmai pentru că, pregătind pronunţarea hotărârii finale, ea urmează soarta acesteia din urmă - accesorium sequitur principale. O atare soluţie împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului şi contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 18. În continuare, Curtea reţine că prevederile art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 se regăsesc la art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă într-o formulare modificată. Însă analiza constituţionalităţii dispoziţiilor criticate în prezenta cauză se raportează la legea procesual civilă din care fac parte, respectiv la Codul de procedură civilă din 1865, controlul de constituţionalitate neputând fi exercitat prin compararea a două texte legale cuprinse în reglementări diferite. De asemenea, modificarea unei soluţii legislative nu poate constitui în sine un argument al neconstituţionalităţii soluţiei legislative anterioare. Este opţiunea legiuitorului de a reglementa procedura de judecată şi condiţiile de exercitare a căilor de atac, în considerarea mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală. 19. În plus, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Adrian Pîrvu în Dosarul nr. 3.559/3/2017/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 244^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Marian Enache Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
