Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, excepţie ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.394D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autoarea a comunicat concluzii scrise prin care, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, expune aspecte privind situaţia de fapt din dosarul instanţei. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, potrivit art. 84 din Codul penal anterior, dacă, până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu îndeplinea cu rea-credinţă obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa putea dispune revocarea suspendării executării pedepsei. Totodată, reţine că legea penală în vigoare prevede, în art. 88 alin. (2), că, în cazul în care, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea aplicării pedepsei şi dispune aplicarea şi executarea acesteia, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, iar, potrivit art. 96 alin. (2), dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi dispune executarea acesteia, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 519 din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.366/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Veronica Dumitru cu ocazia soluţionării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva unei soluţii de clasare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit constatarea reabilitării de drept fără a condiţiona aceasta de achitarea despăgubirilor civile de către persoana condamnată, similar reabilitării judecătoreşti. 6. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că legea penală prevede două tipuri de reabilitare - de drept şi judecătorească, astfel încât condamnaţii se găsesc în situaţii diferite, legiuitorul fiind în măsură să reglementeze condiţii diferite ce trebuie îndeplinite pentru ca acestea să intervină. De asemenea reţine că, în cazul reabilitării de drept, vechiul Cod penal, ca şi noul Cod penal nu prevăd, ca şi condiţie de îndeplinit, obligaţia de plată a despăgubirilor civile, însă legiuitorul are posibilitatea ca, în situaţii diferite, să acorde condiţii diferite, cu atât mai mult cu cât petenta, autoare a excepţiei, avea şi are, în limitele îndeplinirii condiţiilor privind executarea silită prevăzute de Codul de procedură civilă, posibilitatea să solicite punerea în executare a titlului executoriu. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Observă că textele de lege criticate nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane şi permit aplicarea lor, în mod egal şi unitar, tuturor destinatarilor normei juridice, în speţă persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, prin susţinerile sale, autoarea excepţiei tinde la modificarea legii, prin adăugarea, în textul legal criticat, a condiţiei privitoare la îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise ale autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, care au următorul conţinut: - Art. 86 din Codul penal din 1969 - „Reabilitarea în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei“: „Dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi 84, el este reabilitat de drept.“; – Art. 165 din Codul penal - „Reabilitarea de drept“: „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune.“ 13. Autoarea excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu privire la instituţia reabilitării de drept, că, potrivit art. 134 alin. (1) din Codul penal din 1969, reabilitarea persoanei fizice avea loc de drept în cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depăşea un an, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârşit nicio altă infracţiune. Dispoziţiile art. 86 din Codul penal din 1969, criticate în prezenta cauză, reglementau cu privire la reabilitarea în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei, stabilind că, în cazul în care condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi art. 84 din acelaşi act normativ, el este reabilitat de drept. Art. 84 din Codul penal din 1969, reglementând cu privire la revocarea în cazul neexecutării obligaţiilor civile, prevedea că, dacă până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul în care cel condamnat dovedeşte că nu a avut putinţa de a îndeplini acele obligaţii. Aşadar, Curtea observă că legea penală anterioară subordona dobândirea reabilitării de drept îndeplinirii unor condiţii în temeiul cărora se justifica prezumţia de îndreptare a fostului condamnat, respectiv împlinirea termenului de reabilitare şi buna comportare rezultată din aceea că cel condamnat nu a mai săvârşit altă infracţiune pe durata termenului de reabilitare. În cazul special al suspendării condiţionate a executării pedepsei, condiţiile pentru obţinerea reabilitării de drept erau, astfel cum am arătat, înscrise în art. 86 din Codul penal din 1969, respectiv împlinirea termenului de încercare, buna comportare a infractorului, inclusiv plata reparaţiilor civile. Totodată, Curtea reţine că art. 165 din Codul penal în vigoare, de asemenea criticat de către autoare, prevede că reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Întrucât instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se mai regăseşte în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, actuala lege penală nu mai face referire la aceasta în contextul reglementării reabilitării de drept. 15. În continuare, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal a fost ridicată de autoare cu ocazia soluţionării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa din 22 martie 2016, adoptată în Dosarul nr. 943/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, şi a Ordonanţei nr. 217/II/2/2016 din data de 24 aprilie 2016 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, de respingere, ca nefondată, a plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare. Autoarea excepţiei, în calitate de persoană vătămată, a solicitat efectuarea de cercetări faţă de partea Alin Costinel Bătăiosu sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 273 alin. (1) - „Mărturie mincinoasă“, art. 287 alin. (1) - „Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti“ şi art. 326 - „Falsul în declaraţii“ din Codul penal, întrucât acesta nu şi-a achitat despăgubirile civile la care a fost obligat prin sentinţa de condamnare, declarând în fals că a fost despăgubită autoarea excepţiei. Totodată, Curtea reţine că, în anul 2005, Alin Costinel Bătăiosu a fost reabilitat de drept, prin decizia Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj - Serviciul cazier judiciar. Curtea mai reţine că autoarea excepţiei a fost parte, în calitate de soţie supravieţuitoare, în procesul penal în care Alin Costinel Bătăiosu a fost trimis în judecată şi, ulterior, condamnat prin Sentinţa penală nr. 3.840 din 7 noiembrie 2000, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, şi prin Decizia penală nr. 512 din 20 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 178 alin. 2 din Codul penal, la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de încercare de 5 ani, fiind, totodată, obligat la plata unor despăgubiri civile. 16. Având în vedere cele reţinute, Curtea va analiza în ce măsură normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. 17. În aceste codiţii, Curtea constată că, în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea formulată în temeiul art. 341 din Codul de procedură penală, va verifica soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi, dispunând una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) al art. 341 din Codul de procedură penală, fără a face aplicarea prevederilor legii penale anterioare, respectiv în vigoare referitoare la reabilitarea de drept, întrucât plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu are natura unei proceduri de anulare/control a reabilitării de drept. De altfel, Curtea reţine că doar în ipoteza reabilitării judecătoreşti se poate dispune anularea acesteia de către instanţă. Reabilitarea de drept nu se hotărăşte de către instanţa de judecată într-o procedură contencioasă, ci intervine prin forţa legii, în anumite condiţii, astfel încât lipsa de competenţă funcţională în această materie este impusă de principiul legalităţii procesului penal, care obligă instanţele de judecată să judece numai acolo unde legea le recunoaşte acest drept. Or, Curtea reţine că, în cauză, reabilitarea de drept a părţii Alin Costinel Bătăiosu a fost constatată printr-un act al unui organ administrativ al statului, respectiv decizia Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj - Serviciul cazier judiciar, susceptibil de a fi atacat în cadrul procedurii reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în măsura în care interesele autoarei excepţiei au fost vătămate prin acesta, într-o astfel de procedură excepţia de neconstituţionalitate invocată având relevanţă atât din perspectiva aplicabilităţii normelor penale criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi din perspectiva necesităţii invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. 18. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi ale art. 165 din Codul penal urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, excepţie ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
