Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 523 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 523 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 676 din 18 august 2017

Comenteaza legea


┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu       │- preşedinte         │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache        │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu       │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Daniel Marius Morar  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Cosmin-Marian Văduva │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, excepţie ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 15.261/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.480D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, avocatul Alin Bengescu, cu împuternicire depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar.
    3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.561D/2016 şi nr. 2.094D/2016, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, excepţii ridicate de Societatea Tegafel Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepţiilor, avocatul Alin Bengescu, cu împuterniciri depuse la dosare, iar, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţii depuse la dosare.
    5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate cele 3 dosare menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiilor de neconstituţionalitate.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.561D/2016 şi nr. 2.094D/2016 la Dosarul nr. 1.480D/2016, care este primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autoarelor excepţiei, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă şi susţine că dispoziţiile normative criticate şi-au produs efectele faţă de autoarele excepţiei. În ceea ce priveşte fondul excepţiei de neconstituţionalitate, acesta reiterează argumentele formulate în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, aşa cum au fost ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti.
    8. Având cuvântul, reprezentantul părţii Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc arată că, prin instituirea taxei de viciu, legiuitorul a înlocuit o altă taxă, care a fost desfiinţată, respectiv biletul de intrare în locaţia în care se desfăşoară activitatea. De asemenea, respinge paralelismul între taxa de licenţă şi taxa de autorizare pe care îl invocă autoarele excepţiei. Aceste taxe sunt alte taxe impuse, necesare, în sistemul jocurilor de noroc. În concluzie, susţine respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi luarea în considerare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 72 din 28 februarie 2017.
    9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Dispoziţiile normative care instituie taxa pe viciu, care face parte din categoria taxelor speciale, nu încalcă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie, atât timp cât cuantumul acesteia nu este excesiv pentru operatorul de jocuri de noroc, stabilirea acesteia a urmărit un scop legitim, şi anume buna funcţionare a pieţei specifice, insuficient reglementate la momentul instituirii, adaptarea la practica europeană în materie, precum şi asigurarea unei protecţii eficiente a consumatorilor acestui tip de servicii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    10. Prin Sentinţa nr. 3.419 din 25 mai 2016, îndreptată prin Încheierea din 13 iunie 2016, precum şi prin încheierile din 24 iunie 2016 şi 28 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S.R.L. din Piteşti, Societatea Tegafel Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti, în cauze având ca obiect anulare decizie emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc privind taxa pe viciu, anulare răspuns la contestaţie formulată împotriva deciziei, precum şi restituire sume de bani reprezentând taxa de viciu achitată.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele arată că taxarea fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea lor, astfel că, prin instituirea obligaţiei în sarcina organizatorului de jocuri de noroc de a plăti taxe atât pentru obţinerea licenţei, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei, se încalcă dispoziţiile constituţionale care garantează dreptul de proprietate, precum şi justa aşezare a sarcinilor fiscale.
    12. Se mai susţine că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar“ de măsurile legislative criticate, situaţie care, în opinia autoarelor, ar conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    13. Autoarele mai susţin că instituirea taxei de viciu în sarcina persoanelor juridice „ignoră raţiunea logică“, câtă vreme numai o persoană fizică, nu şi o persoană juridică are aptitudinea de a avea vicii.
    14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în opinia sa, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul având posibilitatea de a reglementa perceperea şi cuantumul taxelor reglementate.
    15. Instanţa mai arată că nu se încalcă dreptul de proprietate, câtă vreme acesta nu este un drept absolut, una dintre limitările admise ale acestuia fiind reglementată în art. 56 din Constituţie. În plus, dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Constituţie nu sunt încălcate, întrucât cuantumul noii taxe nu este unul excesiv de împovărător, iar, prin instituirea acesteia, sunt urmărite obiective legitime, respectiv creşterea resurselor financiare pentru investiţii publice şi descurajarea dependenţei de jocuri de noroc.
    16. Referitor la critica autoarelor din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, instanţa reţine, pe de o parte, că autoarele nu au motivat excepţia, iar, pe de altă parte, că urgenţa este motivată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate.
    17. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Guvernul apreciază, pe de o parte, că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 este neîntemeiată, având în vedere că taxa de viciu se aplică, de o manieră nediscriminatorie, tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie (operatorii jocului tip slot-machine). În plus, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.
    19. În plus, Guvernul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri ale statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar.
    20. În final, Guvernul arată că autoarele nu motivează critica de neconstituţionalitate formulată din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă sub acest aspect.
    21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise depuse, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […] 47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: taxe speciale: [...] C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.[...]“
    – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 [...] au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“

    24. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii normative sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015, însă, aşa cum reiese din pct. 3 (Taxe speciale) lit. C (i) al Anexei acestei legi, potrivit căruia „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“, taxa de viciu a fost menţinută. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014.
    26. Cu referire la circumstanţele prezentei cauze, Curtea reţine, la fel ca în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, că, la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, odată cu reglementarea măsurilor concrete instituite cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să opteze pentru renunţarea la activitatea desfăşurată, dacă nu îndeplinesc noile condiţii de autorizare şi de licenţiere prevăzute în noul act normativ. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, „În situaţia în care operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi, pentru oprirea activităţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) notifică renunţarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declaraţie a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul şi la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.“
    27. Curtea observă că taxa de viciu a fost introdusă de legiuitorul delegat, ca o taxă specială în sistemul general de taxare a activităţilor desfăşurate de organizatorii de jocuri de noroc din România, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, în considerarea necesităţii, evidenţiate în preambulul acesteia, instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice. De asemenea, din însăşi denumirea acestei taxe speciale nou- introduse, transpar concepţia legiuitorului delegat cu privire la efectele negative pe care angrenarea în activităţi precum jocurile de noroc le poate avea asupra participanţilor, precum şi intenţia de a descuraja, prin mijloace efective, astfel de practici.
    28. Legea nr. 124/2015 aduce unele modificări regimului juridic al plăţii taxei de viciu. Astfel, taxa de viciu se achită şi pentru videoloterie, nu doar pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine, şi se achită de organizator, în tranşe trimestriale, odată cu taxa de autorizare, şi nu odată cu taxa de licenţă.
    29. În vederea soluţionării prezentei excepţii, Curtea face trimitere la Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, în care a evocat Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, prin care instanţa europeană şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.
    30. În continuare, Curtea observă că autoarele susţin că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 afectează dreptul de proprietate şi justa aşezare a sarcinilor fiscale. Sunt invocate prevederile pct. 1.I.G şi pct. 1.II.G (i) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 pct. 1 al anexei - taxe anuale percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc are două diviziuni: I - taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale) - şi II - taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale). Aceste categorii de taxe anuale se plătesc, în cuantum diferit, în funcţie de categoriile de jocuri de noroc. În ceea ce priveşte jocurile de noroc de tip slot-machine, prevederile pct. 1.I.G şi pct. 1.II.G (i) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 dispun că: taxa anuală aferentă licenţei de organizare este în cuantum de 20.000 euro, taxa anuală aferentă autorizaţiei de exploatare se achită pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine, respectiv pentru mijloace de joc slot-machine clasa în cuantum de 2.600 euro, iar pentru aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat clasa B în cuantum de 1.500 euro. Potrivit autoarelor excepţiei, organizatorul de jocuri de noroc plăteşte taxe atât pentru obţinerea licenţei, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei. Întrucât taxarea suplimentară a fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea fiecărui aparat de joc, societăţile organizatoare sunt taxate în mod dublu pentru fiecare aparat de joc.
    31. Curtea reţine, cu privire la această critică, că, în sistemul taxelor prevăzut în anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi Legea nr. 124/2015, taxa pe viciu face parte din categoria taxelor speciale, reglementată la pct. 3 al anexei, în vreme ce dispoziţiile pct. 1.I.G şi pct. 1.II.G (i) din anexă instituie taxe anuale, inclusiv pentru jocul de noroc de tip slot-machine. Prin urmare, cu referire la jocurile de noroc caracteristice slot-machine, de lege lata este reglementată o singură taxă de viciu, care este distinctă de taxele anuale aferente licenţei de organizare şi, respectiv, autorizaţiei de exploatare.
    32. Curtea reiterează, în acest context, şi cele reţinute în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017 în sensul că cetăţenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară sunt justificate de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală. Aşadar, instituirea, în sarcina organizatorilor de jocuri de tip slot-machine, a obligaţiei achitării taxei de viciu reprezintă, pe de o parte, realizarea, în concret, de către legiuitorul delegat a obligaţiilor faţă de cetăţeni şi agenţii economici şi, pe de altă parte, o particularizare a obligaţiilor pe care le au toţi contribuabilii de a contribui prin plata impozitelor şi taxelor la cheltuielile publice.
    33. Autoarele excepţiei susţin că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar“ de măsurile legislative criticate, situaţie care, în opinia lor, conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale prevăzute la art. 16, art. 44 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie. Curtea reţine, în acest context, că, prin instituirea taxei de viciu, organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine nu sunt defavorizaţi în raport cu ceilalţi subiecţi de drept, care au obligaţia de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine, asemenea tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, sunt angrenaţi într-o activitate pur lucrativă, într-un domeniu pe care legiuitorul l-a reglementat separat în considerarea specificităţii sale, situaţie de natură să îi diferenţieze, în mod obiectiv, de restul contribuabililor, şi să justifice acţiunea statului de a institui în sarcina lor plata unor taxe speciale.
    34. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate mai susţin că instituirea taxei de viciu „ignoră raţiunea logică“, câtă vreme doar persoanele fizice, iar nu şi persoanele juridice, sunt susceptibile de a avea vicii. O asemenea susţinere ignoră însă faptul că taxa de viciu, deşi instituită în sarcina persoanelor juridice, fiind o măsură care face parte dintr-un ansamblu normativ, mai larg, este destinată, în realitate, să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc tocmai în sensul atenuării dependenţei de jocurile de noroc a persoanelor fizice şi, în genere, al protejării consumatorilor acestui tip de serviciu.
    35. În final, Curtea observă că, deşi în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt indicate şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, autoarele nu motivează excepţia din perspectiva încălcării acestor prevederi. În acest context, Curtea reaminteşte că sesizările adresate instanţei constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui acestora în ceea ce priveşte formularea argumentelor de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, paragraful 14).
    36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S.R.L. din Piteşti, Societatea Tegafel Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti, în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 523 din 11 iulie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"