Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Anişoara Munteanu în Dosarul nr. 901/40/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.138D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.139D/2019, nr. 3.141D/2019, nr. 3.142D/2019 şi nr. 3.460D/2019, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope şi Radu Mihai Beldiman în dosarele nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 şi nr. 1.697/40/2019 ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, măsura conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.139D/2019, nr. 3.141D/2019, nr. 3.142D/2019 şi nr. 3.460D/2019 la Dosarul nr. 3.138D/2019, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând, pe scurt, argumentele reţinute prin deciziile pronunţate în precedent de Curtea Constituţională asupra textului de lege criticat, exemplificativă fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin sentinţele nr. 461, nr. 464, nr. 463 şi nr. 465 din 25 octombrie 2019, precum şi nr. 547 din 21 noiembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 901/40/2019, nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 şi nr. 1.697/40/2019, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Anişoara Munteanu, Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope şi Radu Mihai Beldiman în cauze de contencios administrativ în care reclamanţii - autori ai excepţiei de neconstituţionalitate - au solicitat anularea parţială a unor decizii de reîncadrare salarială emise în data de 7 februarie 2019 de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi emiterea unor noi decizii de salarizare. 8. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, se arată că art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabileşte un tratament discriminatoriu cu privire la acordarea majorării salariale pentru complexitatea muncii în proporţii diferite între funcţionarii publici din cadrul aceleiaşi instituţii. Astfel, pentru unii funcţionari publici majorarea salarială pentru complexitatea muncii s-a acordat în totalitate în procent de 15% din salariul de bază brut lunar, iar pentru alţii s-a acordat parţial, urmând ca diferenţa să se acorde etapizat până în anul 2022, deşi este vorba despre funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi instituţie, respectiv Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. 9. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, existând o proporţionalitate între mijloacele utilizate (creşterea graduală a drepturilor salariale) şi scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice), precum şi un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului. Soluţia legislativă criticată asigură atât încadrarea în fondurile bugetare, cât şi creşterea veniturilor salariaţilor care nu sunt încă la maximul din grilă, iar drepturile salariale deja câştigate de salariaţii care deja ajung la maxim sunt păstrate şi plafonate la acest nivel maxim. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, conform dispozitivului actelor de sesizare, dispoziţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din criticile de neconstituţionalitate rezultă însă că autorii excepţiei se rezumă doar la art. 38 alin. (1), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, texte care prevăd următoarele: "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. [...](4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). [...](6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022." 14. În acest context legislativ este de menţionat art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, text invocat de autorii excepţiei în acţiunea introductivă de instanţă şi care dispune o derogare de la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel: "(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.(3) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019." 15. Prevederile constituţionale invocate sunt cele ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. 16. Analizând actele de sesizare şi criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea observă că, prin acţiunea introductivă de instanţă, autorii excepţiei au solicitat, în calitate de funcţionari publici - angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Botoşani -, anularea deciziilor de reîncadrare salarială, emise în luna februarie 2019, în temeiul art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi al art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, şi obligarea angajatorului la emiterea unor noi decizii, cu includerea majorării salariale de 15% pentru complexitatea muncii. 17. Curtea Constituţională a mai examinat critici de neconstituţionalitate identice, formulate în susţinerea unor excepţii de neconstituţionalitate ridicate în cauze cu obiect similar, aflate chiar pe rolul aceleiaşi instanţe de judecată - Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal -, autorii acestor excepţii având aceeaşi calitate de funcţionari publici - angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Botoşani, din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Aceste excepţii de neconstituţionalitate, care vizau dispoziţiile art. 38 alin. (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, au fost respinse, ca inadmisibile, prin Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022. 18. La pronunţarea acestei soluţii, Curtea a avut în vedere faptul că, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanţa supremă a decis că „interpretarea sistematică, logică şi gramaticală a dispoziţiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) şi (6) privind aplicarea etapizată a legii [...] impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de dispoziţiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârşitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că sar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind menţinerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum şi prevederile art. 38 alin. (3) din acelaşi act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă şi va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condiţiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menţionat. În mod excepţional, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ 19. Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu instituie niciun fel de diferenţe între persoanele aparţinând aceloraşi categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului de 15% prevăzut la Nota 2 lit. c) a secţiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. A mai observat şi faptul că nici Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, nu conduce către concluzia unei aplicări diferenţiate a acestui spor între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. 20. În aceste circumstanţe, Curtea a reţinut că autorii excepţiei au invocat, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora. În aplicarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de contencios constituţional „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu şi cu privire la aspectele ce vizează aplicarea în concret a dispoziţiilor unei legi într-o cauză, şi în considerarea jurisprudenţei sale în această materie (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, sau Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25), Curtea a reamintit competenţa conferită de art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie exclusiv instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii şi a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate. 21. Având în vedere identitatea cazuistică şi de critici de neconstituţionalitate prezentate în cauza de faţă cu cele analizate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, se impune, pentru identitate de raţiune, menţinerea în prezenta cauză a aceleiaşi soluţii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (1), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Anişoara Munteanu, Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope şi Radu Mihai Beldiman în dosarele nr. 901/40/2019, nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 şi nr. 1.697/40/2019 ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
