Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) şi ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1* al Judecătoriei Vatra Dornei. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.901D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta solicită pronunţarea unei soluţii de admitere. De asemenea, învederează că autorul excepţiei a depus şi copii după diverse hotărâri judecătoreşti. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care susţine că instanţa judecătorească a comunicat Curţii Constituţionale doar două încheieri, astfel că a transmis prin email documentele necesare. Citează din Decizia nr. 1 din 16 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia penală, prin care a admis recursul formulat de autorul excepţiei împotriva Încheierii din 25 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) şi ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală. 4. În acest context, autorul excepţiei solicită acordarea unui nou termen de judecată. Reprezentanta Ministerului Public apreciază ca fiind suficientă amânarea pronunţării asupra cauzei. Curtea apreciază că nu se impune amânarea cauzei, astfel că acordă cuvântul pe fond autorului excepţiei de neconstituţionalitate. 5. Autorul excepţiei susţine că deciziile pronunţate de instanţa de contencios constituţional nu sunt aplicabile în cauza de faţă, deoarece nu a fost analizată constituţionalitatea celor două prevederi legale coroborate. Apreciază că existenţa cheltuielilor judiciare afectează dreptul la un proces echitabil. Prezintă elemente ale situaţiei de fapt referitoare la aplicarea în sarcina sa a cheltuielilor judiciare. Susţine că dispoziţiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale atunci când sunt aplicate în cazul unei persoane vătămate. Prezintă dispoziţiile art. 68 alin. (7) din noua reglementare prin comparaţie cu vechiul Cod de procedură penală. Apreciază că Decizia Curţii Constituţionale nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, nu este aplicabilă în prezenta cauză. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată. 6. Reprezentanta Ministerului Public solicită, în principal, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Apreciază că autorul excepţiei nu invocă niciun text constituţional de referinţă pentru a se putea reţine în mod rezonabil existenţa unei critici de neconstituţionalitate. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, dispoziţiile art. 53 din Constituţie permiţând restrângerea exerciţiului unor drepturi ori al unor libertăţi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1*, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) şi ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale deoarece „mai adaugă petentului o vătămare la vătămarea iniţială“. Apreciază că, deşi instanţa de la Strasbourg a menţionat că nu pot fi impuse cheltuieli judiciare în sarcina unei persoane vătămate, organele de urmărire penală fac acest lucru în contextul în care sunt „incompetente în a rezolva o cauză a unei persoane vătămate“. Precizează că i s-au impus cheltuieli judiciare de către stat, deşi avea calitatea de persoană vătămată, iar ca urmare a acestui fapt „justiţiabilului îi este frică şi este descurajat“. Arată că instanţa de contencios constituţional a reţinut că procedura asupra cercetării şi judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, iar această procedură nu are caracter jurisdicţional penal în sens material, deci nu poate fi adăugată o cheltuială impusă petentului, persoanei vătămate, ci are caracter administrativ judiciar, fiind clar pentru oricine, chiar dacă nu are studii juridice, că dânsul vrea doar să se apere. 9. Judecătoria Vatra Dornei, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit prevederilor art. 53 din Constituţie, exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns în mod legal prin lege. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. (7) şi ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: - Art. 68 alin. (7): „Încheierea prin care se soluţionează abţinerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.“; – Art. 275 alin. (2): „În cazul declarării apelului, recursului în casaţie ori al introducerii unei contestaţii sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul în casaţie, contestaţia sau cererea.“ 14. Autorul excepţiei nu indică prevederile constituţionale pretins încălcate de dispoziţiile de lege criticate. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate autorul excepţiei nu indică vreun temei constituţional ori convenţional, deşi, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 16. Având în vedere aspectele relevate în paragrafele anterioare, Curtea apreciază că, în cauză, susţinerile autorului excepţiei nu sunt suficiente pentru a identifica, în mod rezonabil, un temei constituţional ori convenţional pretins încălcat. Cu alte cuvinte, dacă s-ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). 17. Aşadar, având în vedere că nu a fost indicat textul de referinţă pretins încălcat de norma procesual penală criticată, Curtea apreciază că nu se poate identifica nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) şi ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) şi art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1* al Judecătoriei Vatra Dornei. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 iulie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
