Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi ale art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Valentin Jianu în Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 şi, respectiv, nr. 3.463D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ridicată de Jenică Ionică Blajovan, de Marius Florin Adamov şi de Ion Chera în dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 şi nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi, respectiv, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. În Dosarul nr. 3.071D/2019 magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că dovada de îndeplinire a procedurii de citare a autorului excepţiei a fost restituită Curţii Constituţionale cu menţiunea „decedat“, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moştenitorilor acestuia. Se constată că procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 şi nr. 3.463D/2019 la Dosarul nr. 2.420D/2019, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând, pe scurt, argumentele reţinute prin deciziile pronunţate în precedent de Curtea Constituţională asupra textului de lege criticat, exemplificativă fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea nr. 1.882 din 31 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 444/118/2019, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi ale art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Valentin Jianu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2019. 8. Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.370/30/2019 şi prin încheierile din 11 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 185/30/2019 şi nr. 257/30/2019, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Jenică Ionică Blajovan, Marius Florin Adamov şi Ion Chera în cauze având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019 şi nr. 3.071D/2019. 9. Prin Încheierea din 9 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.328/117/2019, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Valentin Vilt într-o cauză aflată în apel având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.463D/2019. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă, dispoziţiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu între pensiile militare aflate în plată anterior intrării în vigoare a acestui act normativ şi cele care au fost stabilite sau acordate ulterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, deoarece aceste norme legale plafonează cuantumul pensiei militare de stat în sensul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Ca urmare, se creează situaţia discriminatorie ca beneficiarii pensiilor militare de stat care se află în aceeaşi situaţie juridică şi îndeplinesc aceleaşi condiţii obiective de pensionare în raport cu elementele de calcul al drepturilor de pensie să obţină un cuantum diferit al pensiei, ceea ce aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constituţie. Efectul discriminatoriu al textului criticat contravine chiar justificării sub care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, şi anume pretinsa necesitate de evitare a unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii între asiguraţii sistemului de pensii militare. 11. Reglementarea criticată lipseşte de orice efectivitate, ignoră şi chiar încalcă normele legale cuprinse în Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, norme care stabilesc principiul contributivităţii şi al egalităţii sistemului pensiilor militare de stat, alte elemente de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei (vârsta de pensionare, perioada de contribuţie sau sporurile), dar şi alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi sporul cuvenit în considerarea acordării semnului onorific În Serviciul Patriei. Aşa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar şi se transformă în drepturi golite de conţinut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acesta are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, protejat de art. 44 din Legea fundamentală şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind astfel contrar şi art. 53 din Legea fundamentală. 12. În sprijinul acestor susţineri, în dosarele nr. 2.420D/2019 şi nr. 3.463D/2019 se invocă jurisprudenţa relevantă în materia proprietăţii şi dreptului la pensie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 13. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi-au exprimat opiniile în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, conform încheierilor de sesizare, prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziţii care, conform art. X din acelaşi act normativ, au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017 şi prin care s-a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispoziţiile de modificare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se raportează, în realitate, la dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Totodată, Curtea observă că modificările aduse art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - şi criticate de autorii excepţiei - nu mai sunt în prezent în vigoare, deoarece art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea examinează inclusiv dispoziţiile legale criticate abrogate care continuă să producă efecte juridice în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Totodată, se observă că, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2019 sunt indicate, în dispozitivul încheierii de sesizare, ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv prevederile art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Faţă de acest aspect Curtea reţine că aceste dispoziţii, deşi modifică, la rândul lor, acelaşi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi sunt şi în prezent în vigoare, nu sunt incidente în cauza ce constituie obiectul Dosarului nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, în care se soluţionează o contestaţie împotriva unei decizii de pensionare emisă la data de 11 septembrie 2018, deci anterior intrării în vigoare, în 29 decembrie 2018, a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, aceste dispoziţii normative nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate. Prevederile legale criticate au următorul conţinut normativ: - Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ 18. Prevederile constituţionale invocate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind principiul statului de drept şi al legalităţii, art. 16 alin. (1) privind principiul egalităţii în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la principiul nediscriminării, şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, referitoare la dreptul de proprietate. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse analizei Curţii Constituţionale, în redactarea conferită prin normele cuprinse în art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care au acţionat în sens modificator în perioada 9 august 2017-1 ianuarie 2019 (până la intervenţia art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018), exemplificative în acest sens fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, decizii prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 20. Cu referire la reglementarea pensiilor militare, Curtea a observat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Cu referire la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a reţinut că acestea nu mai prevăd, la fel ca în redactarea anterioară, actualizarea pensiilor de serviciu şi instituie, în schimb, o nouă regulă - a plafonării - potrivit căreia pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 21. Curtea a consolidat o jurisprudenţă constantă şi de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. - abrogată, în prezent, prin Legea nr. 263/2010) instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Aceste considerente de principiu au fost menţinute şi aplicate mutatis mutandis (de exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragrafele 54 şi 55). 22. În ceea ce priveşte pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcţie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curţii prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit şi acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiaşi principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Pe de altă parte, Curtea a precizat, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 46, şi Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15). 23. Cu referire la noile reglementări ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - criticate în prezenta cauză -, Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reţinut şi faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, toţi beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuşi aceloraşi prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanţa de urgenţă mai sus menţionată, potrivit căruia „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“ (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15). 24. Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudenţa incidentă a Curţii Constituţionale, rezultă că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 44 şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie şi nici celor cuprinse în art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, deoarece acestea se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acţiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime aşteptări şi, cu atât mai puţin, ale unui bun câştigat, şi nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere şi stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reţine incidenţa art. 53 din Constituţie, de asemenea invocat de autorii excepţiei. 25. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale mai sus indicată excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 26. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea reţine că prin decizia menţionată a constatat ca fiind neconstituţională reglementarea legală potrivit căreia cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată se va diminua cu 15%, fără ca aceasta să semnifice însă negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu, adică interzicerea sau imposibilitatea reaşezării prin lege, pentru viitor, a sistemului de calcul al pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii (pct. III din considerentele Curţii). Or, dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în redactarea conferită prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, au introdus o nouă soluţie legislativă pentru calculul cuantumului pensiei, aplicabilă pentru viitor tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, fără nicio diferenţiere pe criterii subiective. Concomitent cu această intervenţie legislativă, legiuitorul delegat a asigurat, prin art. 59 din aceeaşi lege, menţinerea cuantumului pensiei aflate în plată în ipoteza în care, ca urmare a actualizării anuale, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei, ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic. Aşadar, soluţia normativă sancţionată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 prin declararea sa ca neconstituţională este în mod evident diferită de cea criticată de autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate. În mod similar, situaţiile analizate prin hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului invocate în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate ce fac obiectul dosarelor nr. 2.420D/2019 şi nr. 3.463D/2019 se referă la cazuri de discriminare în acordarea unor drepturi de asigurări sociale, bazate pe criterii interzise de art. 14 din Convenţie sau care nu se justificau în mod obiectiv şi rezonabil, acestea nefiind incidente, prin urmare, în prezenta cauză. 27. În plus, nu pot fi reţinute nici criticile raportate la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, pe motiv că textul criticat vine în contradicţie cu anumite prevederi ale Legii nr. 223/2015, deoarece, pe de o parte, nu este rolul Curţii să examineze corelarea dintre diferite texte normative, iar, pe de altă parte, revine autorităţilor competente, inclusiv instanţelor judecătoreşti, să identifice şi să aplice normele juridice incidente într-o anumită cauză, pe baza unei interpretări pozitive, care să dea eficienţă acestor norme în litera şi spiritul lor. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Jianu în Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Jenică Ionică Blajovan, de Marius Florin Adamov şi, respectiv, de Ion Chera în dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 şi, respectiv, nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi de Valentin Vilt în Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
