Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugen Hîrceagă în Dosarul nr. 985/191/2018/a3 al Judecătoriei Blaj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 962D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţii. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul acesteia contestă modalitatea de calcul al veniturilor în funcţie de care se soluţionează cererea de ajutor public judiciar şi propune el o modalitate de calcul, aspecte a căror analiză excedează competenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea nr. 371 din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 985/191/2018/a3, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugen Hîrceagă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a asistenţei judiciare sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale dacă în aplicarea lor nu se scad toate cheltuielile lunare pe care solicitantul ajutorului public judiciar le are de suportat pentru asigurarea unui trai la un nivel minim decent. De asemenea, se susţine că „este neconstituţional refuzul instanţei de a scădea cheltuielile efectuate lunar, cu menţiunea că plata unui abonament TV şi respectiv a unui abonament telefonic trebuie excluse de la a fi avute în vedere atunci când se analizează cererea de acordare a ajutorului judiciar“. 7. Judecătoria Blaj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În realitate criticile formulate vizează modul în care instanţa judecătorească a aplicat în cauză dispoziţiile legale criticate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.“ 12. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor fizice care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 2 aprilie 2019, paragraful 13). Reglementarea posibilităţii acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. 14. Art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabileşte categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere). 15. În ceea ce priveşte sumele datorate în mod periodic la care face referire textul legal criticat, Curtea observă că art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 vizează obligaţiile de întreţinere şi de plată ale solicitantului şi ale familiei sale. Astfel, art. 14 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă se referă la menţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de ajutor public judiciar şi la furnizarea datelor şi a documentelor necesare acordării acestuia, deoarece situaţia materială se apreciază în raport cu sursele de venit ale solicitantului şi ale membrilor familiei, precum şi cu obligaţiile periodice pe care aceştia le au. 16. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, paragraful 15, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă forma ad probationem a soluţiei legislative consacrate de art. 9 din acelaşi act normativ. Totodată, Curtea a reţinut că instanţa de judecată, în vederea soluţionării cererii de acordare a ajutorului public judiciar, poate solicita, suplimentar, în temeiul art. 14 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată, orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente. 17. Faptul că textul de lege criticat nu prevede in terminis categoriile de sume datorate în mod periodic nu are relevanţă constituţională, întrucât, astfel cum a arătat şi Curtea în jurisprudenţa sa referitoare la principiul generalităţii legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 322 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 16 august 2021, paragraful 14). 18. Prin urmare, aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri. 19. Faţă de jurisprudenţa anterior invocată, Curtea reţine că, în prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, este nemulţumit de modul de aplicare a legii de către instanţa judecătorească raportat la stabilirea de către aceasta a sumelor datorate cu caracter periodic. 20. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 19). 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugen Hîrceagă în Dosarul nr. 985/191/2018/a3 al Judecătoriei Blaj. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Blaj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
