Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Cristina Gabriela Dornean în Dosarul nr. 12.445/280/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.000D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Raluca Păunescu Dornean din Baroul Timiş, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000. Aceasta precizează că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate se încadrează în categoria persoanelor fizice independente şi că instanţa de contencios constituţional nu s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin prisma aceloraşi critici formulate în cauză, făcând referire la jurisprudenţa cuprinsă în fişa de jurisprudenţă a dosarului. Prin sintagma „persoane fizice“ se restrânge sfera noţiunii de consumator doar la persoana fizică privită ca om, ca individ. Prin faptul că în domeniul de reglementare a legii nu intră persoana fizică şi persoana fizică autorizată se creează o discriminare nejustificată. 5. Se menţionează jurisprudenţa considerată relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017. Se mai relatează elemente de fapt din dosar. În continuare sunt comparate mai multe instituţii juridice prin prisma efectelor juridice asupra persoanelor fizice independente. 6. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că prevederile Legii nr. 193/2000 reprezintă transpunerea unei directive europene şi invocă faptul că există jurisprudenţă relevantă a instanţei de contencios constituţional, care îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 7. Având cuvântul în replică, reprezentanta autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că, în prezent, legislaţia nu este destul de clară în privinţa persoanelor fizice individuale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 12.445/280/2015, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Cristina Gabriela Dornean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel declarat împotriva unei sentinţe civile. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că întrucât dispoziţiile legale criticate nu se referă, în definiţia „consumatorului“, atât la persoana fizică individuală, cât şi la persoana fizică autorizată, acestea contravin prevederilor art. 16 şi 53 din Constituţie. Prin reglementarea actuală se ajunge la situaţia în care persoanele menţionate nu beneficiază de garanţiile şi protecţia legislaţiei europene în urma implementării Directivei 93/13 a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii în dreptul românesc, întrucât s-a avut în vedere noţiunea de „persoană fizică“ în sens restrâns şi nu în sens larg, în care s-ar include atât persoana fizică individuală, cât şi persoana fizică autorizată. 10. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că textul legal criticat nu contravine exigenţelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Interpretarea dată de aceasta din urmă prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că, în baza acestui text de lege, s-ar crea o situaţie defavorabilă pentru acele categorii de persoane care nu sunt incluse în sfera noţiunii de consumator. De fapt, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică omisiunea legiuitorului de a include în această categorie şi persoanele fizice independente, împrejurare ce nu echivalează cu necorelarea acestei prevederi legale şi anume a art. 2 din Legea nr. 193/2000, cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 53 alin. (2) din Constituţie. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, dispoziţii care au următorul cuprins: "(1) Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.(2) Prin profesionist se înţelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia." 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi în art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că regimul persoanelor fizice autorizate este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008. Potrivit art. 7 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă menţionată, persoanele fizice autorizate trebuie să solicite oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal înregistrarea şi autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice. De asemenea, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege. Ca atare, orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate trebuie să fie înregistrată şi autorizată în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008. 17. Autorizarea funcţionării, în condiţiile legii, nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale de obligaţia de a obţine, înainte de începerea activităţii, autorizaţiile, avizele, licenţele şi altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfăşurarea anumitor activităţi economice (art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008). De asemenea, schimbarea obiectului principal de activitate se înregistrează în registrul comerţului. 18. De asemenea, persoana fizică autorizată poate angaja, în calitate de angajator, terţe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii, sau poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice titulare ale unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale, ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unor activităţi economice, fără ca aceasta să îşi schimbe statutul juridic dobândit potrivit legii. 19. Art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă prevede că: "(1) Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.(2) În caz de insolvenţă, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare." 20. Mai mult decât atât, Curtea mai menţionează prevederile art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, potrivit cărora persoanele fizice autorizate sunt plătitoare de impozit pe venit în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. 21. În ceea ce priveşte persoane fizice independente la care face referire autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, este vorba despre persoanele care obţin venituri din activităţi independente în sensul Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar acestea au, la rândul lor, calitatea de profesionist. Prin urmare, considerentele de mai sus sunt valabile şi în privinţa lor. 22. Astfel, conform art. 67 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestările de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasamente în valori imobiliare, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în mod independent, în condiţiile legii. 23. Persoanele fizice independente se înregistrează direct la administraţia financiară de unde primesc un cod de înregistrare fiscală. Din punct de vedere contabil, lucrurile sunt asemănătoare cu persoanele fizice autorizate, în sensul că acestea au obligaţia conducerii contabilităţii, care presupune înregistrarea încasărilor şi plăţilor în Registrul de încasări şi plăţi şi întocmirea unui registru de evidenţă fiscală, în conformitate cu prevederile art. 68 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. De asemenea, persoanele fizice independente (PFI), ca şi P.F.A.-urile, au acelaşi regim de impozitare, cu excepţia faptului că nu pot fi impozitate la norma de venit (conform art. 69 din Codul fiscal). 24. Aşadar, toate dispoziţiile legale menţionate indică faptul că atât persoana fizică autorizată, cât şi persoana fizică individuală au un regim juridic total diferit (acela de profesionist) faţă de cel al persoanei fizice - consumator. 25. Curtea a statuat în jurisprudenţa sa, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006). 26. Curtea constată că legiuitorul a exclus în mod expres persoanele fizice autorizate din sfera consumatorilor, acest lucru fiind o opţiune legislativă care are în vedere condiţia lor de profesionist. Or, profesioniştii nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu aceea a consumatorilor, motiv pentru care nu se poate reţine încălcarea art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii. 27. Cu privire la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale - din Constituţie. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristina Gabriela Dornean în Dosarul nr. 12.445/280/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
