Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 348 din 22 aprilie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ionuţ Silviu Călin în Dosarul nr. 4.576/2/2022/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.731D/2022.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Mădălin Enache, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând motivele dezvoltate în notele scrise aflate la dosar.
    4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.441 din 4 noiembrie 2010.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.576/2/2022/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Silviu Călin în procedura de cameră preliminară. Autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1), (2) şi (3) din Codul penal raportat la art. 13^1 din Legea nr. 78/2000.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate permit criminalizarea mai severă (ca fapte asimilate celor de corupţie) a unor activităţi şi conduite private, care nu justifică măsurile, procedura, competenţa şi pedepsele cu regim special pe care le atrage incidenţa Legii nr. 78/2000 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a căror raţiune a fost sancţionarea faptelor de corupţie din mediul public sau în legătură cu interesul public. Consideră că legiuitorul, fără a face o analiză exactă şi concretă asupra modului în care trebuia transpusă în legislaţie necesitatea prevenirii, descoperirii şi sancţionării faptelor de corupţie comise în domeniul privat, a preluat fără a cenzura şi fără a adapta o serie de criterii din Legea societăţilor nr. 31/1990, permiţând astfel autorităţilor publice să intervină, uneori chiar din oficiu, în chestiuni care nu implică un interes public, asimilând unele infracţiuni de drept comun cu infracţiunile de corupţie, contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 45, 53 şi 135. Susţine, aşadar, că, în ceea ce priveşte societăţile cu capital integral privat, textul de lege criticat creează posibilitatea ca o autoritate statală (în speţă, Ministerul Public) să intervină nelimitat şi necenzurat într-un domeniu exclusiv de interes privat, fără să fie vorba despre ocrotirea unui interes public, cu nesocotirea intereselor specifice mediului privat şi în absenţa unei sesizări a persoanelor interesate, prezumtiv persoane vătămate.
    7. Din această perspectivă, solicită instanţei de control constituţional să constate că textul de lege criticat este constituţional doar în măsura în care sintagmele „în cadrul societăţilor comerciale“ şi „al altor agenţi economici“ se referă la entităţi juridice de drept privat (societăţi comerciale sau orice altă formă de asociere în scop comercial permisă de lege) în care statul deţine participaţii (sub forma părţilor sociale sau a acţiunilor) direct sau prin orice altă entitate de drept public (în sensul dispoziţiilor art. 176 din Codul penal - autorităţi publice centrale sau locale, organe administrative sau jurisdicţionale, unităţi administrativ-teritoriale sau orice altele asemenea). Totodată, susţine că, din conţinutul art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, se poate formula concluzia greşită potrivit căreia orice faptă comisă de către un funcţionar public sau privat atrage incidenţa Legii nr. 78/2000 şi, implicit, competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie [prin coroborare cu art. 13 alin. (1) din acest act normativ] în vederea efectuării urmăririi penale. Din această perspectivă, susţine că textul criticat ar trebui să menţioneze cu stricteţe calitatea persoanei care are puterea de a influenţa o companie privată, spre exemplu: directorul general, auditorii financiari, directorul financiar, directorul departamentului de contabilitate, asociatul sau acţionarul majoritar etc., fiind astfel eliminată componenta alea şi arbitrarul organelor de urmărire penală. De asemenea, susţine că Legea nr. 78/2000 incriminează în principal persoane, nefiind stabilite, în mod clar, criterii care atrag calitatea de subiect activ al infracţiunilor prevăzute în cuprinsul acestui act normativ, contrar dispoziţiilor constituţionale invocate.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că textul de lege criticat este constituţional, iar modalitatea în care legiuitorul a înţeles să reglementeze competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie şi asimilate acestora, este atributul exclusiv al legiuitorului.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, având următorul cuprins:
    "ART. 1
    (1) Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică următoarelor persoane: [...]
    b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;"

    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, ale art. 45 referitor la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 135 privind economia, precum şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta ridică o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al limitelor de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, dintr-o dublă perspectivă.
    15. Astfel, Curtea reţine că motivele de neconstituţionalitate privesc, pe de o parte, omisiunea reglementării unor criterii care atrag calitatea de subiect activ al infracţiunilor prevăzute în cuprinsul Legii nr. 78/2000, autorul solicitând, totodată, modificarea textului de lege criticat, în sensul înlăturării caracterului oficial al exercitării acţiunii penale şi lăsării acesteia la dispoziţia părţilor. Pe de altă parte, autorul solicită instanţei de control constituţional să constate că textul de lege criticat este constituţional doar în măsura în care sintagmele „în cadrul societăţilor comerciale“ şi „al altor agenţi economici“ se referă la entităţi juridice de drept privat, în care statul deţine participaţii direct sau prin orice altă entitate de drept public.
    16. În aceste condiţii, Curtea constată că soluţionarea primului aspect relevat de autor nu ţine de competenţa instanţei de control constituţional, întrucât implică un act de legiferare, care intră în competenţa Parlamentului. Aşadar, având în vedere art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    17. Totodată, Curtea constată că cel de-al doilea motiv relevat de autor - respectiv stabilirea unei anume interpretări a sintagmelor „în cadrul societăţilor comerciale“ şi „al altor agenţi economici“ - nu tinde spre evidenţierea unei reale contradicţii între textul de lege supus controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice de către organele judiciare. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Curtea reaminteşte că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate de către organele judiciare, la care face referire autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. În consecinţă, Curtea constată că şi din această perspectivă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ionuţ Silviu Călin în Dosarul nr. 4.576/2/2022/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016