Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Constantin Dobriţa în Dosarul nr. 517/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.000D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 517/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Dobriţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a reţinut că autorul a deţinut simultan atât funcţia de primar, cât şi calitatea de persoană fizică autorizată. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că în paralel cu funcţia de primar a avut şi calitatea de persoană fizică autorizată, desfăşurând o activitate agricolă cu privire la care a încercat să acceseze finanţare din fondurile Uniunii Europene, în scopul satisfacerii nevoilor familiei. În acest context, consideră că numai săvârşirea de fapte de comerţ obiective conferă calitatea de comerciant persoanei fizice. Textul de lege criticat determină interpretări diferite pentru aceeaşi situaţie, care duc la restrângerea dreptului de a beneficia de fonduri europene sau de a desfăşura o activitate agricolă. Norma juridică trebuie interpretată în spiritul ei, iar interpretarea nu trebuie să ducă la încălcări ale Constituţiei. Simpla deţinere a calităţii de comerciant, fără exercitarea efectivă a activităţii, nu poate conduce la o incompatibilitate. Textul de lege criticat aduce atingere dreptului de a fi ales şi creează o disproporţie în raport cu scopul urmărit. Prin acesta se creează o discriminare între persoanele care pot accesa fonduri europene şi persoanele care intră sub incidenţa sa. Se aduce atingere şi dreptului de proprietate, deoarece autorul excepţiei nu poate folosi terenul pe care îl deţine şi pentru exploatarea căruia dorea să acceseze fonduri europene. În concluzie, acesta solicită să se constate că textul de lege criticat este neconstituţional „în măsura în care se interpretează în sensul că există starea de incompatibilitate şi în cazul exercitării simultan a funcţiei de primar, dar şi a unei calităţi de comerciant impuse în mod imperativ de legislaţie pentru accesarea unor fonduri cu scopul satisfacerii nevoilor personale şi ale familiei (cum este cazul persoanei fizice autorizate), chiar dacă nu se produc efecte specifice celor comerciale“. 6. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi arătând că dispoziţiile art. 105 alin. (1) din Constituţie nu au legătură cu situaţia de incompatibilitate în care se află autorul excepţiei. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, care au următorul conţinut: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“. 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 4 alin. (2) referitor la criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 105 alin. (1) privind incompatibilităţile funcţiei de membru al Guvernului. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragrafele 30-40), a statuat cu valoare de principiu că textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii sau calităţi incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. 13. Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. 14. De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o condiţie specială ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. 15. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituţional, având în vedere faptul că demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, iar acestea îi vizează în egală măsură pe toţi cei aflaţi într-o atare situaţie, fără deosebire pe criterii de gen. 16. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 37, Curtea nu a reţinut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. 17. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcţii publice, prin asigurarea imparţialităţii, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese. Ca atare, norma constituţională invocată nu are incidenţă în cauză. 18. Distinct de cele reţinute prin decizia anterior menţionată, Curtea reţine că în momentul în care o persoană ocupă o funcţie publică, respectiv cea de primar, aceasta este supusă regimului incompatibilităţii în raport cu calitatea de comerciant persoană fizică, indiferent de scopul pentru care a dobândit această ultimă calitate. Această persoană este supusă unui regim special pe care l-a cunoscut, asumându-şi-l în momentul în care a candidat. Este opţiunea legiuitorului de a reglementa incompatibilităţile, astfel încât persoana să exercite funcţia publică cu respectarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public anterior menţionate. 19. În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea reţine că acesta poate fi exercitat în limitele stabilite prin lege, aşa cum prevede art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, cu respectarea regimului incompatibilităţii stabilite prin textul de lege criticat. 20. Curtea observă că nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie de vreme ce autorul nu indică motivele pe care se întemeiază excepţia de neconstituţionalitate, iar din conţinutul textului de lege criticat nu rezultă vreo legătură cu acest articol (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 21. În ceea ce priveşte invocarea art. 105 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că acesta nu este o normă de referinţă pentru situaţia autorului excepţiei, care a exercitat funcţia de primar. Textul constituţional pretins încălcat reglementează cu privire la incompatibilităţile funcţiei de membru al Guvernului şi nu îşi găseşte aplicabilitatea în cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Dobriţa în Dosarul nr. 517/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
