Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Veronica Damian în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 157D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că este dreptul legiuitorului să reglementeze condiţiile de exercitare a unei căi de atac. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Veronica Damian într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii prin care recursul a fost respins, ca tardiv. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate limitează exercitarea căii de atac a revizuirii la hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii. 6. Autoarea excepţiei arată că recursul, soluţionat prin decizia împotriva căreia a formulat cerere de revizuire, a fost respins ca tardiv formulat, instanţa judecătorească pronunţând această soluţie fără să analizeze că dovezile privind comunicarea hotărârii recurate au fost desfiinţate ca fiind false de către o instanţă penală. Aşadar, consideră că, atât timp cât dovezile privind comunicarea deciziei recurate au fost falsificate, nu se poate considera că termenul de recurs a început să curgă, iar instanţa de recurs ar fi procedat mai departe la analizarea motivelor de recurs dacă ar fi trecut peste excepţia tardivităţii şi ar fi analizat-o corect. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă arată că dispoziţiile legale criticate reglementează o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar în condiţiile şi cazurile limitativ prevăzute de lege. Dispoziţia legală criticată care impune ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul nu încalcă prevederile constituţionale invocate, întrucât instanţa de revizuire nu are competenţa de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea observă însă că autorul critică, în realitate, prevederile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]“. 12. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 se regăsesc la art. 509 teza întâi din Codul de procedură civilă în vigoare la data pronunţării deciziei, într-o formulare similară. 13. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“ [s.n. 15 februarie 2013, conform art. 81 din Legea nr. 76/2012], precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a reţinut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, având în vedere anul procesului, 2012, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale. 16. Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. 17. Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Pentru acest motiv, ce ţine de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunţate în recurs prin care se evocă fondul, adică acele hotărâri prin care fondul cauzei a fost soluţionat chiar de instanţa de recurs. 18. Astfel, Curtea nu a putut reţine critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiţie, deoarece, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. 19. În final, Curtea a mai reţinut că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011). 20. Prin urmare, revizuirea, cale extraordinară de atac, vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. De aceea, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, şi nu în baza unei excepţii care, odată admisă, face de prisos analiza fondului. 21. În continuare, Curtea observă că nu poate fi reţinută nici încălcarea dreptului la apărare, având în vedere că exercitarea oricărei căi de atac are loc în condiţiile şi termenele stabilite de legiuitor. 22. În fine, în ceea ce priveşte susţinerile autorului referitoare la dovada comunicării hotărârii recurate, Curtea reţine că acestea relevă aspecte ce ţin de soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Veronica Damian în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
