Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile"

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 334 din 15 aprilie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Roxan Marcu şi de Irina Marcu în Dosarul nr. 19.603/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.499D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 627 din 21 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa penală nr. 316 din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 19.603/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian Roxan Marcu şi de Irina Marcu într-o cauză penală în care a fost exercitată acţiunea civilă, părţile civile - autoare ale excepţiei de neconstituţionalitate - solicitând, după finalizarea procedurii de cameră preliminară, anterior cercetării judecătoreşti, introducerea în cauză a asigurătorului de răspundere civilă delictuală, în calitate de parte responsabilă civilmente.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală limitează dreptul la introducerea părţii responsabile civilmente doar „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, neacordând posibilitatea introducerii din oficiu a acesteia, iar noţiunea de „parte îndreptăţită“ este neclară, intrând în conflict cu prevederile constituţionale invocate. De asemenea, susţin că normele procesual penale criticate sunt în contradicţie cu prevederile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie şi ale Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.
    6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă în raport cu susţinerile părţilor civile vizând sintagma „în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1)“, cu privire la care a fost pronunţată Decizia Curţii Constituţionale nr. 257 din 26 aprilie 2017. Apreciază, totodată, că motivele de neconstituţionalitate referitoare la sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, în raport cu susţinerile vizând rolul judecătorului în introducerea părţii responsabile civilmente în cauză, sunt neîntemeiate. În acest sens are în vedere considerentele expuse de Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr. 84 din 23 februarie 2016.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală. Având în vedere motivele de neconstituţionalitate formulate de autori, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, care au următorul conţinut: „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1).“Art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală stabileşte următoarele: „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. (...)“
    11. Art. 21 alin. (1) a fost modificat de art. I pct. 3 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Însă, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va examina dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării instanţei de contencios constituţional.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele procesual penale criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil, cât şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    14. În considerentele deciziei precitate, Curtea a reţinut, printre altele, că, din punct de vedere substanţial, obiectul acţiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reţinut, totodată, că exerciţiul acţiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracţiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum şi întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-şi satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracţiunii. Acţiunea civilă alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces şi are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acţiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează şi temeiul acţiunii civile (paragraful 12).
    15. De asemenea, Curtea a reţinut că, în procesul penal, acţiunea civilă se declanşează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condiţiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. Acţiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau aceasta îi este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepţional, acţiunea civilă poate fi exercitată şi de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, exerciţiul acţiunii de către procuror fiind subsidiar, condiţionat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistenţa acestuia (paragraful 14). Persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanşează acţiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acţiunea civilă alăturată acţiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilităţii. Principiul disponibilităţii este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existenţa acţiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanşarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci şi conţinutul acestei acţiuni, prin stabilirea cadrului procesual în privinţa părţilor şi a obiectului, precum şi din perspectiva apărărilor formulate (paragraful 15).
    16. Curtea a reţinut, totodată, că formularea cererii de constituire ca parte civilă declanşează acţiunea civilă, în acelaşi timp luând naştere şi contraacţiunea (de apărare) a celui sau a celor împotriva căruia/cărora este îndreptată acţiunea civilă, subiect pasiv al acţiunii civile putând fi inculpatul ori partea responsabilă civilmente. Cât priveşte partea responsabilă civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, „persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente“, calitatea de parte responsabilă civilmente fiind stabilită în condiţiile art. 1.372-1.374 din Codul civil, pentru atragerea răspunderii civile a persoanei care şi-a asumat responsabilitatea unei activităţi fiind necesară şi stabilirea existenţei unei vinovăţii.
    17. De asemenea, Curtea a constatat că introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, în condiţiile art. 21 din Codul de procedură penală, „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din acelaşi act normativ. De asemenea, potrivit legii procesual penale în vigoare, atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al art. 21, cu respectarea termenului menţionat. Curtea a constatat că, prin introducerea sa în cauză sau datorită intervenţiei sale în proces, „persoana“ responsabilă civilmente devine „parte“ în acţiunea civilă din cadrul procesului penal şi, în această calitate, dobândeşte, implicit, drepturile procesuale inerente contraacţiunii pe care o are inculpatul cu privire la acţiunea civilă din cadrul procesului penal, aşadar ea poate invoca orice probe existente în dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretenţiile părţii civile sunt neîntemeiate (paragrafele 18-21).
    18. În ceea ce priveşte partea civilă, Curtea a reţinut că, potrivit art. 84 din Codul de procedură penală, persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. În acest context, au fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenţii pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârşirii infracţiunii, aceasta cumulează două calităţi procesuale: calitatea de parte vătămată şi calitatea de parte civilă. Aceste două părţi ale procesului penal se află însă într-o situaţie identică, şi anume în situaţia de persoană lezată în drepturile sale prin săvârşirea infracţiunii, ceea ce justifică existenţa „interesului legitim“, la care se referă art. 21 din Constituţie (paragraful 24).
    19. Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părţi, însă este de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare al părţii responsabile civilmente. Aşadar, Curtea a constatat că normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementând posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, nu sunt în măsură să menţină echilibrul între drepturi fundamentale aflate în concurs (paragrafele 30-33). Totodată, s-a statuat că cele constatate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ipoteza în care procurorul exercită acţiunea civilă, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, şi este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedură penală, să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al aceluiaşi articol (paragraful 34).
    20. Aşadar, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 - examinând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată îşi poate exercita dreptul de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, cât şi cu privire la obligaţia procurorului care a exercitat acţiunea civilă de a cere introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente.
    21. În lumina acestor considerente, Curtea reţine, totodată, că legea procesual penală din 1968 prevedea că partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal la cerere sau din oficiu, actualul Cod de procedură penală stabilind că acest lucru poate avea loc doar la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, consecinţă a eliminării rolului activ al instanţei de judecată în cadrul procesului penal. Această diferenţă de reglementare este determinată de renunţarea de către legiuitor la menţinerea rolului activ al instanţei de judecată în cuprinsul actualului Cod de procedură penală, care, de altfel, conform art. 25 din acelaşi cod, nu poate soluţiona din oficiu acţiunea civilă, dacă nu este învestită, în acest sens, de partea civilă sau de către procuror, în acele cazuri în care acesta exercită acţiunea civilă.
    22. Aşadar, în prezent, poate exercita acţiunea împotriva părţii responsabile civilmente doar acea persoană care, potrivit legii civile, are dreptul de a obţine de la aceasta despăgubiri pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului ori succesorii acesteia. Aşa încât, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exerciţiu, doar ea poate promova acţiunea civilă în cadrul procesului penal şi doar ea poate solicita introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă norma procesual penală nefiind contrară dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil.
    23. Curtea constată că soluţia legislativă criticată este în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie, care fac referire la existenţa unui drept, a unei libertăţi sau a unui „interes legitim“ al persoanei, ca o condiţie esenţială pentru a avea acces la justiţie, totodată aplicarea cerinţei procesului echitabil impunându-se în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului. Instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi reglementarea legitimării procesuale de a exercita acţiunea civilă sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură.
    24. În ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei în sensul existenţei unor necorelări legislative între normele procesual penale criticate şi anumite dispoziţii ale Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, precum şi ale Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, în prezent abrogată, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional realizează un control de constituţionalitate a legilor şi a altor acte normative, problemele privind coordonarea legislativă revenind autorităţii legiuitoare.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Roxan Marcu şi de Irina Marcu în Dosarul nr. 19.603/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile"

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile"