Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Andrei Ionuţ Ciocîrlău în Dosarul nr. 1.835/104/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.856D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituţionalitate invocate. Accesul la justiţie este asigurat, pentru persoanele care nu se află în ipoteza normei criticate, în condiţiile dreptului comun în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.835/104/2020, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia a fost ridicată de recurentul reclamant Andrei Ionuţ Ciocîrlău într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se expune mai întâi cadrul procesual al ridicării excepţiei, determinat de o succesiune de contestaţii/hotărâri judecătoreşti referitoare la acţiuni disciplinare aplicate de o unitate de învăţământ. În contextul respectiv, autorul excepţiei critică art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 motivat de faptul că instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei contestaţii (pe care a formulat-o împotriva hotărârii prin care sa dispus nesancţionarea unor persoane împotriva cărora formulase plângere) a reţinut că reclamantul nu are calitate procesuală activă în a contesta hotărârea de nesancţionare în temeiul art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, întrucât acest text se referă la persoana sancţionată. Autorul apreciază că dispoziţiile criticate, în interpretarea dată de instanţă, contravin normelor constituţionale invocate. 6. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia este neîntemeiată. Astfel, reglementarea răspunderii disciplinare şi patrimoniale a cadrelor didactice, inclusiv procedura de sesizare şi soluţionare a pretinselor abateri de către comisia de cercetare disciplinară sau atacarea deciziilor acesteia în instanţă, nu împiedică accesul la justiţie, ci, dimpotrivă, îl garantează. 7. Împrejurarea că dispoziţiile art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevăd posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată doar pentru cel sancţionat are la bază argumentul că decizia de sancţionare/nesancţionare reprezintă o soluţie finală asupra modului în care îndatoririle ce le revin cadrelor didactice au fost respectate, îndatoriri ce izvorăsc din contractul de muncă, respectiv din fişa postului ocupat, având la bază raportul de serviciu, născut între cadrul didactic şi instituţia de învăţământ. În eventualitatea în care un terţ se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime, acesta are posibilitatea promovării unui alt demers judiciar împotriva funcţionarului public. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, având următorul cuprins: „Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.“ 12. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor criticate se invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Se invocă, de asemenea, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat dispoziţiile art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prin prisma exigenţelor liberului acces la justiţie, impuse de art. 21 din Constituţie şi, deopotrivă, de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate în prezenta cauză. În acest sens, prin Decizia nr. 344 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, Curtea a reţinut că art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, aşa cum rezultă din redactarea acestuia („Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.“), nu face decât să dea expresie textului constituţional al art. 21 din Constituţie, care consacră liberul acces la justiţie. Ca urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia textul ar încălca exact dreptul pe care îl consacră în mod explicit (paragraful 21) 14. Aceste considerente, care îşi menţin valabilitatea, întrucât nu au intervenit elemente noi, sunt deopotrivă valabile şi în ceea ce priveşte invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, în corelaţie cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră statul de drept şi principiul legalităţii. Existenţa unei norme speciale care garantează „dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti“ [art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011] nu poate fi interpretată ca fiind de natură să împiedice accesul la instanţă al persoanelor care se consideră vătămate într-un drept ori întrun interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. Dimpotrivă, art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 este o concretizare şi întărire a accesului la instanţă în situaţia specific circumstanţiată în ipoteza acestui text de lege. 15. Aspectele invocate de autor în motivarea excepţiei excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti, întrucât vizează modul de interpretare şi aplicare a legii în situaţia concretă supusă judecăţii. Dacă ar proceda la examinarea - potrivit cererii formulate - a modului în care instanţa de judecată a interpretat în cauză reglementările menţionate de autorul excepţiei, Curtea Constituţională s-ar comporta ca o veritabilă instanţă de control judiciar, încălcând astfel rolul său constituţional şi legal. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Andrei Ionuţ Ciocîrlău în Dosarul nr. 1.835/104/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Marieta Safta -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
