Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.607/1/2024
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag │I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- preşedintele delegat │
│Marian Budă │al Secţiei a II-a │
│ │civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I│
│Cristescu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I│
│Dascălu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia │- judecător la Secţia I│
│Băldean │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana │- judecător la Secţia I│
│Ruxandra │civilă │
│Tirică │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca │- judecător la Secţia I│
│ │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa │- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia a│
│Florescu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole │- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana │- judecător la Secţia a│
│Surdu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea │- judecător la Secţia │
│Marchidan │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia │
│Ghica-Velescu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Mihaela│- judecător la Secţia │
│Voinescu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania │- judecător la Secţia │
│Dragoe │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Ionel Florea │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.607/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.734/62/2023. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. 6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept. 7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 8. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 17 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.734/62/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi: - perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010; – perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010? 9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 19 iulie 2024, cu nr. 1.607/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 21 octombrie 2024. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 10. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare ART. 58 "Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5, după cum urmează: (...) c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare." ART. 49 "(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: (...) b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; (...)(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege." ART. 17 "(1) Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv pentru perioadele realizate în condiţii speciale şi condiţii deosebite de muncă." III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia I civilă la 10 aprilie 2023 cu nr. 1.734/62/2023, reclamantul Z.V. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea Deciziei nr. xxxxx din 23 februarie 2023 privind respingerea pensiei pentru limită de vârstă şi a Deciziei nr. xx din 27 februarie 2023 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, suspendarea executării silite şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. 12. Reclamantul a arătat că, prin Decizia din 26 ianuarie 2021, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov a admis cererea sa de pensionare, considerând că îndeplineşte condiţiile legale, cu diminuarea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, aplicabilă asiguraţilor cu handicap mediu, potrivit art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010. 13. Ulterior, prin Decizia nr. xxxxx din 23 februarie 2023, ca urmare a reexaminării actelor din dosarul de pensionare, pârâta a revenit asupra deciziei iniţiale şi a respins cererea de pensionare, cu motivarea că perioadele asimilate (cursurile la zi ale învăţământului universitar, stagiul militar) şi sporul acordat pentru grupa I de muncă sunt perioade necontributive şi nu se valorifică la determinarea stagiului de cotizare realizat în condiţii de handicap. Subsecvent, prin Decizia nr. xx din 27 februarie 2023, pârâta a dispus constituirea în sarcina beneficiarului a debitului în sumă de 64.645 lei, încasat necuvenit pe perioada 16 decembrie 2020-28 februarie 2023. 14. Reclamantul consideră că deciziile atacate sunt nelegale, interpretarea pârâtei fiind contrară dispoziţiilor art. 49 lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010, întrucât perioadele asimilate şi necontributive prevăzute de lege trebuie avute în vedere la stabilirea stagiului de cotizare. 15. Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, argumentând că, pentru îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere doar timpul efectiv lucrat în baza contractului de muncă, când este achitată contribuţia pentru asigurări sociale. 16. Prin Sentinţa civilă nr. 1.771 din 29 noiembrie 2023, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a admis cererea de chemare în judecată şi a anulat cele două decizii. 17. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut două categorii de argumente: (i) încălcarea prevederilor art. 58 cu referire la art. 49 din Legea nr. 263/2010, în sensul că, în stabilirea stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, trebuie avute în vedere şi perioadele asimilate şi necontributive prevăzute de lege; (ii) decizia emisă în aplicarea art. 107 din Legea nr. 263/2010, prin care pârâta a anulat cu caracter retroactiv dreptul reclamantului la pensie, după ce anterior emisese decizia de trecere la pensie pentru limită de vârstă, este lipsită de temei legal şi contrară jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului apărute în aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (Convenţia). 18. Împotriva hotărârii de primă instanţă a formulat apel pârâta, solicitând schimbarea acesteia, în sensul respingerii acţiunii. 19. În motivare, apelanta-pârâtă a susţinut că reclamantul nu îndeplinea condiţia privind realizarea efectivă a stagiului de cotizare prevăzut de lege în condiţii de handicap, respectiv cel puţin 35 de ani lucraţi efectiv după data dobândirii handicapului. Pentru îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în baza art. 58 din Legea nr. 263/2010 se au în vedere doar perioadele efectiv lucrate în baza unui contract de muncă, nu şi perioadele asimilate, precum cursuri de zi ale învăţământului universitar, stagiul militar şi sporul acordat pentru grupa I de muncă. În susţinerea acestei interpretări au fost invocate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018 (Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018). IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 20. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. 21. Astfel, există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanţă, în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, învestit să soluţioneze cauza; litigiul pendinte este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acţiunea fiind înregistrată pe rolul instanţei la data de 10 aprilie 2023. 22. Chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăţi de interpretare a dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, deoarece din modul de formulare a acestei norme nu rezultă dacă în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 ori perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 23. Chestiunea de drept ce necesită intervenţia instanţei supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi controversate, deoarece norma legală face referire la un stagiu de cotizare realizat în condiţii de handicap, fără a se putea deduce înţelesul exact al termenilor utilizaţi, respectiv dacă stagiul de cotizare respectiv include şi perioade asimilate (ce se înţelege prin „realizat în condiţii de handicap“?). 24. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât acestea au stat la baza emiterii de către intimată a uneia dintre cele două decizii contestate în speţă (de respingere a cererii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă), iar de soluţia dată cererii de anulare a deciziei respective depinde soluţia dată cererii de anulare a deciziei subsecvente (de recuperare a sumelor încasate pretins necuvenit de către intimatul-contestator); exact modul în care intimata a interpretat prevederile legale în discuţie este contestat în speţă. 25. Chestiunea de drept îndeplineşte condiţia noutăţii, întrucât dispoziţiile art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 (care nu le sunt aplicabile tuturor categoriilor de asiguraţi, având o arie restrânsă de beneficiari), deşi nu sunt recent intrate în vigoare, nu au generat o jurisprudenţă naţională prin care să fi primit o rezolvare substanţială. 26. În urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii. 27. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consultate la data pronunţării încheierii de sesizare. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 28. Reclamantul a susţinut că prevederile art. 58 şi cele ale art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 sunt clare, iar a nu se valorifica perioadele asimilate cu ocazia aplicării art. 58 din lege echivalează cu încălcarea art. 49, cu impunerea în mod nelegal a unei condiţii suplimentare în interpretarea art. 58 din Legea nr. 263/2010 şi cu crearea unei situaţii de discriminare faţă de asiguraţii fără handicap mediu. 29. Apelanta-pârâtă a arătat că este de acord cu sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât dezlegarea chestiunii de drept este necesară pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010. 30. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 31. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 1.734/62/2023 a apreciat că, la prima vedere, dispoziţiile art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, care reglementează singura ipoteză ce interesează în speţă, nu exclud aplicarea concomitentă a art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din aceeaşi lege, în sensul luării în calculul stagiului complet de cotizare realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, necesar pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, a stagiilor asimilate reglementate de această normă legală. 32. În sprijinul acestei interpretări se reţine că nicio normă din cuprinsul legii sau al Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), nu prevăd interdicţia cumulului de beneficii instituite prin cele două norme legale, similar, de exemplu, ipotezei în care o persoană urmăreşte să obţină o pensie anticipată, pentru care art. 62 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevede expres că „La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c)“. 33. Faţă de această modalitate diferită de reglementare s-ar putea trage concluzia că, atunci când legiuitorul a dorit să excludă perioadele asimilate din calculul stagiului de cotizare necesar pentru acordarea unui anumit tip de pensie, a dispus în mod expres acest lucru. 34. Interpretarea teleologică a normei de drept în discuţie poate conduce însă la o altă concluzie, şi anume că, în raport cu raţiunea şi scopul instituirii beneficiilor reglementate de art. 58 din Legea nr. 263/2010, de acestea nu pot beneficia decât persoanele care au lucrat efectiv în condiţii de handicap, pentru perioadele în care au lucrat anume în aceste condiţii, iar nu pentru perioade ce au fost asimilate de către legiuitor cu stagiul de cotizare din raţiuni diferite. 35. În acest sens se observă, inclusiv din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, că obiectivul urmărit de legiuitor cu ocazia edictării art. 58 din Legea nr. 263/2010 constă în „compensarea condiţiei de handicap“, motiv pentru care „la verificarea îndeplinirii condiţiei realizării stagiului complet de cotizare, potrivit diferenţierilor operate în prevederile art. 58 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 263/2010, vor fi luate în calcul doar stagiile realizate după data dobândirii handicapului, nu şi stagiile realizate anterior datei dobândirii handicapului.“ (paragrafele 40 şi 44 din decizie). 36. Pensia, de orice natură (inclusiv cea de invaliditate), reprezintă un drept de asigurări sociale, care are o bază contributivă, astfel cum reiese cu claritate din prevederile art. 2 şi 3 din Legea nr. 263/2010, spre deosebire de ajutorul acordat în temeiul Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 448/2006), care are un caracter social. Prin urmare, se poate presupune că raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut acordarea pensiei pentru limită de vârstă în condiţii mai avantajoase pentru persoanele cu handicap este aceea că prestarea muncii a fost mai dificilă pentru acestea decât pentru o persoană fără handicap, interpretare susţinută de împrejurarea că au fost avute în vedere, în mod expres, doar acele persoane care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, iar nu orice persoană cu handicap. 37. Art. 58 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează condiţiile necesare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate, categorie reglementată de art. 68 şi următoarele din lege, ci a unei pensii pentru limită de vârstă, făcând parte din capitolul IV „Pensii“, secţiunea 1 a legii, cu denumirea „Pensia pentru limită de vârstă“. 38. În timp ce condiţiile generale pentru obţinerea acestei din urmă categorii de pensie sunt, potrivit art. 52 coroborat cu art. 53 din Legea nr. 263/2010, atingerea vârstei de 63 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bărbaţi şi realizarea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani pentru ambele categorii, prin normele legale ce le urmează acestora au fost reglementate excepţiile de la regulă, instituite în favoarea anumitor categorii de persoane (de exemplu, cele care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă). În acest sens a statuat şi instanţa de control constituţional în paragraful 20 al deciziei anterior menţionate: „Dacă dispoziţiile art. 52 şi 53 din secţiunea 1 din Legea nr. 263/2010 definesc cele două noţiuni menţionate şi stabilesc condiţiile în care o persoană poate obţine pensia pentru limită de vârstă, restul dispoziţiilor aceleiaşi secţiuni reglementează mai multe excepţii de la aceste reguli. Legiuitorul a considerat că anumite categorii de subiecte de drept, care fac parte din categoria destinatarilor Legii nr. 263/2010, se află în situaţii care le diferenţiază de situaţia celorlalţi destinatari ai legii.“ 39. Una dintre categoriile de persoane pentru care legiuitorul a prevăzut condiţii mai avantajoase pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă o constituie persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiţii de handicap. 40. Beneficiile acordate de către legiuitor persoanelor cu handicap mediu nu sunt condiţionate doar de existenţa unui handicap, ci şi de realizarea anume, „în condiţii de handicap mediu“ a stagiului complet de cotizare. 41. Dacă în ceea ce priveşte calculul stagiului complet de cotizare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile art. 53 din Legea nr. 263/2010 nu există niciun dubiu că stagiile asimilate prevăzute de art. 49 din lege trebuie luate în calcul, nu aceeaşi este situaţia în cazul de excepţie aflat în discuţie, reglementat de art. 58 din Legea nr. 263/2010, care, fiind o normă de excepţie, este, din acest motiv, de strictă interpretare şi aplicare. 42. În această situaţie este greu de stabilit dacă stagiul asimilat, care constă în perioada în care o persoană cu handicap a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar sau a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, fără a fi prestat muncă în condiţii mai grele decât o persoană care nu are nicio vulnerabilitate, intră în noţiunea de stagiu total de cotizare „realizat în condiţiile handicapului“, respectiv în ce situaţii şi până la ce nivel a înţeles legiuitorul să asigure o compensaţie persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii de handicap. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 43. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice, care reflectă existenţa a două orientări jurisprudenţiale. 44. Astfel, într-o primă orientare jurisprudenţială, majoritară, s-a apreciat că în calculul stagiului complet de cotizare şi în cazul persoanelor cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010, precum şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupe superioare de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 45. O interpretare contrară ar fi de natură să lipsească de conţinut scopul normei prevăzute de art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, reducerea vârstei standard de pensionare fiind prevăzută în favoarea persoanelor cu handicap mediu ca o compensare a efortului suplimentar pe care aceste persoane trebuie să îl facă pentru a îndeplini aceleaşi atribuţii pe care o persoană fără deficienţe le îndeplineşte. 46. Or, o astfel de normă, de favoare, nu poate fi interpretată în sensul de a crea persoanei cu handicap mediu o situaţie mai puţin favorabilă decât aceea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi avut un astfel de handicap. 47. În concret, în măsura în care s-ar aprecia că stagiul asimilat prevăzut de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 nu ar trebui valorificat în sensul art. 58 lit. c) din aceeaşi lege, s-ar ajunge la situaţia în care o persoană al cărei handicap s-a ivit ulterior finalizării studiilor superioare de lungă durată (cu o durată medie de 5 ani) să nu poată beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, câtă vreme stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, iar o adunare simplă conduce la concluzia că acesta nu ar putea fi realizat anterior împlinirii vârstei de 58 de ani (şi aceasta doar în măsura în care handicapul s-ar fi ivit imediat după finalizarea studiilor). 48. În ce priveşte perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupe superioare de muncă, pentru identitate de raţiune şi aceasta se impune a fi avută în vedere la calcularea stagiului complet de cotizare la care face referire art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu atât mai mult cu cât reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru perioadele lucrate în astfel de condiţii poate fi cumulată, în conformitate cu dispoziţiile art. 60 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu condiţia ca reducerea totală să nu fie mai mare de 13 ani, iar vârsta standard de pensionare astfel redusă să nu fie mai mică de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi. 49. În acest sens au opinat Tribunalul Alba, Tribunalul Braşov, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă. 50. Într-o a doua orientare jurisprudenţială s-a apreciat că la determinarea stagiului de cotizare necesar în vederea acordării pensiei pentru limită de vârstă, conform prevederilor art. 58 din Legea nr. 263/2010, în contextul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, se au în vedere doar stagiile de cotizare efectiv realizate în condiţii de handicap; în consecinţă, pentru verificarea eligibilităţii acestei categorii de pensie nu pot fi avute în vedere perioadele necontributive, respectiv perioadele asimilate şi sporul acordat pentru grupele superioare de muncă şi condiţiile deosebite/speciale de muncă. 51. Perioadele necontributive, respectiv perioadele asimilate şi sporul acordat pentru grupele superioare de muncă şi condiţiile deosebite/speciale se au în vedere la calculul pensiei pentru limită de vârstă, însă nu şi pentru reducerea stagiului complet de cotizare, nefiind stagii de cotizare realizate în condiţii de handicap, în înţelesul art. 58 din lege. 52. Beneficiile acordate de legiuitor persoanelor cu handicap mediu nu sunt condiţionate doar de existenţa unui handicap, ci şi de realizarea anume „în condiţii de handicap mediu“ a stagiului complet de cotizare. 53. Dacă în ceea ce priveşte calculul stagiului complet de cotizare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile art. 53 din Legea nr. 263/2010 nu există niciun dubiu că stagiile asimilate prevăzute de art. 49 din lege trebuie luate în calcul, nu aceeaşi este situaţia în cazul de excepţie aflat în discuţie, reglementat de art. 58 din Legea nr. 263/2010, care, fiind o normă de excepţie, este, din acest motiv, de strictă interpretare şi aplicare. 54. În acest sens au opinat Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi Tribunalul Ilfov. 55. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 56. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 632 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „preexistent calităţii de asigurat“ cuprinsă în acest text este neconstituţională. 57. Potrivit considerentelor de la paragrafele 40 şi 43 din decizie: - „40. (...) în condiţiile în care obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiţiei de handicap prin acordarea în condiţii avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă, împrejurarea că unele persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în vreme ce alte persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare ulterior calităţii de asigurat nu constituie o justificare obiectivă şi rezonabilă a diferenţei de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie (...)“; – „43. (...) beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, precum şi a stagiilor de cotizare şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap dobândit ulterior dobândirii calităţii de asigurat, fără a fi însă afectat dreptul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat. Această din urmă categorie de persoane va continua, prin urmare, să beneficieze de dreptul prevăzut de dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 263/2010, în aceleaşi condiţii în care s-a bucurat de el înainte ca prezenta decizie să îşi producă efectele“. 58. De asemenea, prin Decizia nr. 388 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1082 din 9 noiembrie 2022 (Decizia nr. 388 din 5 iulie 2022), a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 59. Curtea Constituţională a reţinut la paragraful 19 din decizie că: "19. (...) Este evident, deci, că legiuitorul a urmărit să reglementeze în mod echitabil condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă ale asiguraţilor cu handicap, după un criteriu obiectiv şi raţional, respectiv cel al gravităţii condiţiei de handicap. În plus, legiuitorul a urmărit să ofere o reglementare care să nu se îndepărteze complet de la principiul de bază al sistemului asigurărilor sociale de stat, cel al contributivităţii. Astfel, pensia acordată asiguraţilor cu handicap rămâne, chiar şi în condiţiile reglementării ei diferenţiate faţă de cea acordată asiguraţilor fără handicap, o pensie intrinsec legată de realizarea unui stagiu de cotizare şi nicidecum un beneficiu social, fără nicio componentă contributivă. Simplul fapt că, în ceea ce îi priveşte pe asiguraţii cu handicap mediu, cel mai puţin grav dintre cele 3 categorii de handicap instituite de lege, stagiul complet de cotizare nu este redus, aceştia beneficiind, însă, de reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, nu reprezintă o discriminare faţă de asiguraţii fără handicap, ci reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului prin care s-a acordat importanţă, deopotrivă, condiţiei obiective a acestei categorii de asiguraţi şi principiului contributivităţii pe care se întemeiază sistemul asigurărilor sociale de stat." IX. Raportul asupra chestiunii de drept 60. O parte a judecătorilor-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu este determinantă în soluţionarea pe fond a cauzei, faţă de limitele apelului declarat de pârâtă. 61. Într-o altă opinie, constatându-se îndeplinite condiţiile de admisibilitate, s-a apreciat că în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 sau perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: X.1. Asupra admisibilităţii sesizării 62. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate a acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: (i) existenţa unei cauze în curs de judecată; (ii) judecata cauzei să se afle în ultimă instanţă pe rolul tribunalului, al curţii de apel sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (iii) ivirea unei chestiuni de drept esenţiale, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 63. Primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât curtea de apel, legal învestită cu soluţionarea unui apel într-un litigiu de asigurări sociale, urmează să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 155 din Legea nr. 263/2010 şi art. 483 alin. (2) coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. 64. Este îndeplinită şi cea de-a treia condiţie, referitoare la existenţa unei chestiuni de drept esenţiale, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei. 65. Astfel, din verificarea dosarului în care s-a formulat prezenta sesizare rezultă că instanţa de fond a admis acţiunea şi a anulat deciziile de respingere a înscrierii la pensie şi de debit, pentru argumentul principal rezultat din interpretarea normei de drept substanţial prevăzute de art. 58 lit. c) coroborat cu art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010, cu înlăturarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, pe care instanţa de fond nu le-a reţinut ca fiind aplicabile în interpretarea susţinută de casa de pensii. 66. Instanţa de fond a reţinut un al doilea rând de argumente, introduse prin sintagma pe de altă parte, prin care a procedat la o analiză a normelor de convenţionalitate pe care le-a aplicat în cauză, constatând o ingerinţă a organului administrativ care nu a urmărit un scop legitim şi nu a fost proporţională, în condiţiile în care reclamantului, aflat în categoria persoanelor vulnerabile, i-a fost suprimat dreptul la pensie şi a fost obligat la restituirea sumei de bani pe care a utilizat-o pentru traiul zilnic. 67. Casa de pensii a susţinut, prin motivele de apel, că instanţa de fond a interpretat în mod eronat prevederile legale în materie, în condiţiile în care, potrivit unei decizii de îndrumare a Casei Naţionale de Pensii Publice din 2022, dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 raportate la Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018 se interpretează ca având în vedere un stagiu de cotizare realizat ca timp efectiv lucrat, în care s-a desfăşurat activitatea în baza unui contract de muncă şi s-au plătit contribuţii de asigurări sociale. 68. În legătură cu această interpretare, instanţa de apel a considerat necesar a se adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin declanşarea mecanismului de unificare reglementat de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă. 69. În acest context este evident că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a fost analizată de prima instanţă, că interpretarea reţinută în sentinţă a constituit un prim argument pentru anularea deciziilor emise de casa de pensii, aceeaşi chestiune de drept fiind apoi ridicată în apel. 70. Împrejurarea că hotărârea apelată conţine un argument subsidiar necriticat prin motivele de apel nu prezintă relevanţă pentru admisibilitatea sesizării, în condiţiile în care însuşi efectul devolutiv al apelului cunoaşte posibilităţi de interpretare diferite, nefiind exclus ca, în măsura în care se consideră învestită cu o cale de atac ce vizează soluţia şi nu fiecare argument în sine, instanţa să considere că se află în interiorul limitelor implicite ale judecăţii în apel ori, îmbrăţişând caracterul extensiv al apelului, să aprecieze că dezlegarea respectivă a primei instanţe se află în dependenţă cu partea din hotărâre pe care apelantul o supune judecăţii în mod explicit. 71. De asemenea, este îndeplinită condiţia noutăţii, faţă de împrejurarea că nu s-a conturat o practică consistentă şi consolidată cu privire la această chestiune de drept, iar opiniile diferite exprimate de judecătorii instanţelor naţionale consultate reflectă un potenţial important de jurisprudenţă neunitară. 72. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra problemei de drept pendinte şi aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. X.2 Asupra fondului sesizării 73. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că pensia pentru limită de vârstă acordată persoanelor cu handicap nu ar trebui să aibă un regim derogator de la normele generale care reglementează pensia pentru limită de vârstă, sub aspectul modalităţii de stabilire a stagiului complet de cotizare. 74. Astfel, capitolul IV secţiunea 1, intitulată „Pensia pentru limită de vârstă“, din Legea nr. 263/2010 reglementează mai multe categorii de pensii pentru limită de vârstă. 75. Condiţiile generale pentru obţinerea acestei categorii de pensie sunt, potrivit art. 52 coroborat cu art. 53 din Legea nr. 263/2010, atingerea vârstei de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi şi realizarea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani pentru ambele categorii, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 a legii, în timp ce prin normele legale ce le urmează acestora au fost reglementate excepţiile de la regulă, instituite în favoarea anumitor categorii de persoane. 76. Potrivit dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5, după cum urmează: a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare. 77. Din textele de lege menţionate rezultă că pensia stabilită potrivit art. 58 din Legea nr. 263/2010 este o pensie pentru limită de vârstă, ai cărei destinatari sunt persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiţii de handicap, pentru care legiuitorul a prevăzut, cu titlu de beneficiu pentru efortul suplimentar depus în muncă în calitate de salariaţi, în raport cu persoanele fără handicap, pentru efectuarea aceluiaşi tip de muncă, reduceri ale vârstei de pensionare şi ale stagiului complet de cotizare în raport cu gradul de handicap. Dacă în cazul handicapului grav vârsta de pensionare se reduce cu 15 ani, în condiţiile în care asiguraţii au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru handicapul mediu vârsta de pensionare se reduce cu 10 ani, în condiţiile efectuării stagiului complet de cotizare. 78. Sintagma care a generat interpretări diferite a fost aceea de „stagiu complet de cotizare“, din perspectiva includerii sau neincluderii, în calculul acestuia, a perioadelor asimilate reglementate de art. 49 lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010, dar şi a perioadei suplimentare la vechimea în muncă, reglementată de art. 17 alin. (1) din aceeaşi lege. 79. Invocând o „decizie de îndrumare“ din 2022 a Casei Naţionale de Pensii Publice, casele teritoriale au revizuit deciziile de pensie pentru persoanele cu handicap, în sensul că au scos din calculul stagiului complet de cotizare perioadele asimilate şi suplimentare, invocându-se considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018 din cuprinsul paragrafului 44 teza ultimă, care fac referire la stagiile realizate după data dobândirii handicapului, în accepţiunea de perioade lucrate efectiv, interpretare ce a generat jurisprudenţă divergentă incipientă, dar şi puncte de vedere diferite la nivelul instanţelor, unele instanţe, minoritar, validând acest punct de vedere. 80. Distinct de controlul de convenţionalitate, pe care unele instanţe îl efectuează în acest tip de cauze din perspectiva ingerinţei statului în drepturile persoanelor particulare ocrotite de Convenţie, este de reţinut că Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018 nu conţine statuări date în aplicarea dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010, în sensul opiniei minoritare. 81. Astfel, sintagma de stagiu de cotizare realizat nu presupune cu necesitate ca acesta să fi fost executat efectiv în sistem contributiv în cazul persoanelor cu handicap mediu, pe motiv că, astfel cum ar fi statuat Curtea Constituţională, singurul beneficiu pe care legiuitorul l-a recunoscut în situaţia lor este cel al reducerii vârstei de pensionare. 82. Legea nr. 263/2010 operează cu noţiunea de stagiu realizat [definit în art. 3 lit. r) „stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială“], în cazul tuturor pensiilor reglementate în această secţiune, care presupun şi existenţa unei perioade contributive (art. 55, 56, 57, 58, 59 din lege), din această componentă nefiind excluse explicit stagiile asimilate. 83. În sprijinul acestei interpretări se reţine că, spre deosebire de noua reglementare conţinută în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (Legea nr. 360/2023), nicio normă din cuprinsul legii sau al Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 nu prevede, în acest caz, excluderea perioadelor asimilate din calculul stagiului complet de cotizare. 84. Cum sintagma trebuie să fie interpretată unitar pentru toate tipurile de pensie în care legea menţionează condiţia realizării stagiului complet de cotizare pentru deschiderea drepturilor de pensie, nici dispoziţiile art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu pot exclude aplicarea concomitentă a art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din aceeaşi lege, în sensul de a fi incluse stagiile asimilate reglementate de această normă legală în calculul stagiului complet de cotizare realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, necesar pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare. 85. În consecinţă, şi în cazul persoanelor cu handicap, calculul stagiului de cotizare trebuie să se facă similar cu calculul stagiului de cotizare atunci când se acordă orice alt tip de pensie pentru limită de vârstă, întrucât legea nu distinge. În măsura în care în stagiul de cotizare pentru pensia pentru limită de vârstă sunt incluse stagiile şi vechimile asimilate, atunci nu se poate interpreta că pensia pentru limită de vârstă acordată persoanelor cu handicap nu ar conţine acelaşi algoritm de calcul al stagiului de cotizare. 86. Atunci când legiuitorul a înţeles să deroge de la modul obişnuit de calcul al stagiului de cotizare a făcut-o în mod expres, astfel cum este cazul pensiei anticipate [art. 62 alin. (3) din Legea nr. 263/2010] şi al pensiei anticipate parţiale [art. 65 alin. (3) din lege] în care „la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei (...) nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c)“. 87. Decizia Curţii Constituţionale nr. 362 din 9 octombrie 2018, care a constituit cauza schimbării modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca modificând algoritmul de calcul al stagiului de cotizare pentru persoanele cu handicap, în primul rând pentru că a avut ca obiect al controlului de constituţionalitate o altă sintagmă din conţinutul normativ al acestui articol, aceea de handicap „preexistent calităţii de asigurat“, pe care a înlăturat-o din dreptul pozitiv, întrucât a considerat-o discriminatorie pentru asiguraţii care au dobândit un grad de handicap în timpul perioadei de asigurare, legea fiind, ulterior, modificată în acord cu această decizie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021). 88. Curtea Constituţională a reţinut în decizia menţionată, printr-un reviriment de jurisprudenţă, că posibilitatea oferită persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap intervenit ulterior calităţii de asigurat, de a obţine pensia de invaliditate, nu reprezintă o compensare completă a faptului că nu beneficiază de pensia prevăzută de art. 58 din Legea nr. 263/2010 (paragraful 33). Operând cu distincţia dintre noţiunea de handicap şi noţiunea de invaliditate, a conchis că beneficiul prevăzut de art. 58 din Legea nr. 263/2010 trebuie să se extindă şi asupra persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat. A apreciat că ceea ce diferenţiază cele două categorii de persoane, respectiv momentul dobândirii handicapului, prin raportare la data la care persoana cu handicap a devenit asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat, nu este un element decisiv care, având în vedere scopul urmărit de legiuitor, respectiv acordarea unui beneficiu în materia pensiei pentru limită de vârstă, să anuleze trăsătura comună a celor două categorii de persoane (paragraful 39), iar obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiţiei de handicap prin acordarea în condiţii avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă. 89. Instanţa de contencios constituţional a concluzionat că „dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap, indiferent de momentul dobândirii calităţii de asigurat. Bineînţeles, la verificarea îndeplinirii condiţiei realizării stagiului complet de cotizare, potrivit diferenţierilor operate în prevederile art. 58 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 263/2010, vor fi luate în calcul doar stagiile realizate după data dobândirii handicapului, nu şi stagiile realizate anterior datei dobândirii handicapului“ (paragraful 44). 90. Acest ultim considerent a determinat în mod eronat adoptarea unei interpretări restrictive, pe de o parte, pentru că obiectul de analiză al controlului de constituţionalitate l-a constituit momentul dobândirii handicapului raportat la cel al calităţii de asigurat şi nu modalitatea de calcul al stagiului de cotizare, iar pe de altă parte, întrucât un stagiu de cotizare realizat după data dobândirii handicapului nu presupune excluderea din calcul a perioadelor asimilate. 91. O interpretare contrară ar crea o situaţie mai grea în ceea ce priveşte atingerea stagiului complet de cotizare pentru persoanele cu handicap mediu prin raportare la o persoană fără handicap care trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie pentru deschiderea drepturilor la pensie şi care poate să îşi asimileze alte tipuri de stagii şi condiţii de vechime. 92. În acest context, este de reţinut faptul că, prin Decizia nr. 388 din 5 iulie 2022, Curtea Constituţională a verificat dacă dispoziţiile art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 instituie condiţii de pensionare discriminatorii pentru categoria vizată prin raportare la persoanele care se pensionează în condiţii obişnuite, statuând în sensul că „spre deosebire de asiguraţii cu handicap mediu, asiguraţii fără handicap pot obţine pensia pentru limită de vârstă odată ce au realizat stagiul minim de cotizare doar la atingerea vârstei standard de pensionare, fără ca aceasta să fi fost redusă cu 10 ani“ (paragraful 18) şi că „pensia acordată asiguraţilor cu handicap rămâne, chiar şi în condiţiile reglementării ei diferenţiate faţă de cea acordată asiguraţilor fără handicap, o pensie intrinsec legată de realizarea unui stagiu de cotizare, şi nicidecum un beneficiu social, fără nicio componentă contributivă. Simplul fapt că, în ceea ce îi priveşte pe asiguraţii cu handicap mediu, cel mai puţin grav dintre cele 3 categorii de handicap instituite de lege, stagiul complet de cotizare nu este redus, aceştia beneficiind însă de reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, nu reprezintă o discriminare faţă de asiguraţii fără handicap, ci reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului prin care s-a acordat importanţă, deopotrivă, condiţiei obiective a acestei categorii de asiguraţi şi principiului contributivităţii pe care se întemeiază sistemul asigurărilor sociale de stat“ (paragraful 19). Aceasta înseamnă că diferenţa specifică între cele două tipuri de pensie pentru limită de vârstă o constituie reducerea vârstei standard de pensionare, modalitatea de calcul al stagiului complet de cotizare nefiind afectată. 93. În concluzie, în lipsa unei dispoziţii exprese derogatorii, condiţia privind îndeplinirea stagiului de cotizare este identică, astfel că distincţia dintre cele două tipuri de beneficiari ai pensiei pentru limită de vârstă (persoane cu handicap mediu/persoane fără handicap) se face la nivelul îndeplinirii condiţiei vârstei de pensionare, redusă, în cazul persoanei cu handicap, şi nu prin înlăturarea perioadelor asimilate, în modalitatea în care sunt recunoscute şi la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţii obişnuite. Ca atare, nu se poate deroga, exclusiv pe calea interpretării unui considerent al instanţei de contencios constituţional cuprins într-un silogism constituind o argumentaţie asupra unei alte dispoziţii din textul de lege, înlăturată tocmai pentru că a fost apreciată a fi în defavoarea beneficiarilor acestui tip de pensie, în stabilirea unui stagiu de cotizare realizat în cazul pensiei pentru handicap, altfel decât în cazul pensiei pentru limită de vârstă. 94. Prin urmare, se impune dezlegarea potrivit căreia, la calculul stagiului de cotizare pentru persoanele cu handicap mediu urmează a se valorifica stagiile asimilate, în aceeaşi măsură în care ele se valorifică în cazul unei pensii pentru limită de vârstă acordate unei persoane fără handicap. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.734/62/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 sau perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2024. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
