Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. (5) tezele întâi şi a treia din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Bianca Ţifrea în Dosarul nr. 813/33/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.005D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, arătând că normele criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 813/33/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. (5) tezele întâi şi a treia din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Bianca Ţifrea, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor care ocupă o funcţie didactică, obţinută prin concurs pe o perioadă determinată, faţă de cele care ocupă aceeaşi funcţie în exact aceleaşi condiţii, dar pe perioadă nedeterminată. În opinia autoarei, nu se impune un tratament diferenţiat în cazul persoanei care a exercitat funcţia pe perioadă determinată faţă de cea care exercită funcţia pe perioadă nedeterminată, având în vedere chiar modalitatea de ocupare a funcţiei, în sensul că, pentru oricare dintre cele două ar opta solicitantul, concursul se organizează identic în ambele situaţii. De asemenea, indiferent că ocuparea unui post s-a făcut pe perioadă determinată sau nedeterminată, atribuţiile sunt aceleaşi, fiind cele înscrise în fişa postului. Indiferent că este vorba despre fişa postului unui angajat pe perioadă determinată sau nedeterminată, atribuţiile nu pot să difere. Ca urmare, prin norma vizată de excepţie se încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care se traduce prin „reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare“. 7. În aceste condiţii, restrângerea dreptului de a beneficia de avantajele pe care le presupune exercitarea funcţiei pe perioadă nedeterminată nu este nici necesară şi cu atât mai puţin proporţională, în contradicţie cu art. 53 şi 16 din Constituţie, proporţionalitatea fiind un corolar al principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii. 8. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 291 alin. (5) teza a treia, reclamanta susţine că nu se poate considera constituţională nici asimilarea dintre cadrul didactic angajat pe perioadă determinată şi cadrul didactic asociat. Şi în acest caz se încalcă principiul egalităţii, întrucât cadrele didactice angajate pe perioadă determinată obţin postul prin concurs, în schimb, cadrele didactice asociate ocupă un post didactic vacant/rezervă, aşa cum se prevede prin art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011. De asemenea, cadrele didactice angajate pe perioadă determinată încheie contract individual de muncă, iar munca prestată este remunerată conform normei didactice, normă care, în cazul cadrelor didactice asociate, lipseşte. Acestea din urmă încheie contract individual de muncă în regim de plată cu ora cu directorul unităţii de învăţământ, aşa cum prevede art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011. 9. Angajarea cadrului didactic pe perioadă determinată, cum ar fi postul de asistent universitar ocupat de reclamantă, dobândit prin concurs, reprezintă un drept câştigat, ce oferă stabilitate financiară şi asigură exercitarea dreptului la muncă pe o anumită perioadă sigură în timp, pe când cadrul didactic asociat ocupă postul didactic cât timp se menţine vacanţa sa sau cât timp unitatea de învăţământ dispune de un post didactic rezervă. Cadrele didactice angajate pe perioadă determinată se regăsesc în statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare, ceea ce conferă ideea de stabilitate şi siguranţă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cadrele didactice asociate, care, deşi încheie un contract de muncă, nu figurează în statele de funcţii. În cazul acestora, există o permanentă idee de precaritate, incertitudine, în sensul că prestează munca sub un anumit termen sau o anumită condiţie, existând posibilitatea ca, din cauza temporalităţii postului, să fie nevoite să îl părăsească. 10. De asemenea, cadrele didactice angajate pe perioadă determinată nu pot fi concediate decât urmând, în prealabil, procedura disciplinară prevăzută de dreptul muncii, în schimb, cadrele didactice asociate, dat fiind caracterul temporar al postului, pot fi excluse pe temeiul necesităţii, respectiv dacă munca prestată nu mai este necesară. 11. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia este neîntemeiată. Astfel, apreciază că situaţia persoanei care exercită funcţia pe o perioadă determinată este diferită de cea a persoanei care exercită funcţia pe o perioadă nedeterminată, neputându-se decela o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii sau o restrângere nelegală a unor drepturi ori a unor libertăţi. Chiar dacă atribuţiile exercitate sunt aceleaşi în ambele situaţii, modalitatea de angajare este diferită sub aspectul rigorilor verificărilor profesionale efectuate. Astfel, în cazul ocupării unei funcţii sau a unui post pe durată nedeterminată, condiţia obligatorie este promovarea unui concurs sau examen, pe când în cazul ocupării unei funcţii pe durată determinată o atare condiţie poate lipsi. 12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 291 alin. (5) tezele întâi şi a treia din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condiţiile legii. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.“ 16. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor criticate se invocă prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulţumită, în esenţă, de faptul că, în calitate de cadru didactic angajat pe perioadă determinată, nu ar avea aceleaşi drepturi conferite cadrelor didactice titulare, din perspectiva obţinerii unor recunoaşteri/titluri, precum cel de medic specialist, conferit în temeiul altui act normativ incident în cauză. Astfel, din analiza criticilor autoarei excepţiei, cu raportare la cadrul procesual şi situaţia de fapt în cauză, rezultă că nemulţumirea sa vizează, în realitate, prevederile art. 15^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, care se referă la cadrele didactice universitare titulare. 18. Cât priveşte, în sine, textul criticat din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, acesta nu face decât să stabilească ce se înţelege prin personal didactic titular, respectiv cadru didactic şi de cercetare asociat. Or, constatarea neconstituţionalităţii normelor care definesc aceste categorii de cadre didactice nu ar fi de natură să determine o „restabilire a stării de legalitate“ în cauză, în sensul dorit de autoarea excepţiei, adică al aplicării aceluiaşi regim de confirmare ca specialişti în specialitatea medicală vizată. Dimpotrivă, ca efect al admiterii excepţiei s-ar crea incertitudine juridică în privinţa statutului cadrelor didactice, astfel cum este reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Efectele juridice pe care legiuitorul le stabileşte, prin alte acte normative, în privinţa dobândirii/deţinerii unor calificări pentru persoane care au ocupat funcţii didactice sunt aspecte distincte şi trebuie tratate distinct de statutul cadrului didactic. În raport cu respectivele acte normative ar putea fi analizată o eventuală discriminare determinată de efecte diferite produse de deţinerea unei funcţii didactice pe perioadă determinată sau nedeterminată, iar nu în raport cu un text de principiu, dintr-o reglementare-cadru, care defineşte concepte cu care acea lege operează. 19. Definirea, în sine, a conceptelor de cadru didactic titular, respectiv cadru didactic şi de cercetare asociat nu încalcă principiul egalităţii în drepturi. Acesta se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, în raport cu criteriile stabilite în mod obiectiv de legiuitor, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Cât priveşte prevederile art. 53 din Constituţie, acestea nu îşi găsesc incidenţa în cauză, întrucât nu este în discuţie restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bianca Ţifrea în Dosarul nr. 813/33/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 291 alin. (5) tezele întâi şi a treia din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Marieta Safta -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
