Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Bianca Drăghici │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 292/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.207D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 292/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Sibiu într-o cauză având ca obiect cerere privind recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că principiul contributivităţii, în baza căruia funcţionează în prezent sistemul public de pensii, se aplică şi pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001. Astfel, arată că acest principiu guvernează sistemul unitar de pensii publice instituit cu începere din data de 1.04.2001 - data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, act normativ în care, la art. 2 lit. e), se afirma pentru prima dată, în mod explicit, acest principiu, prevederea fiind preluată de actuala formă a Legii nr. 263/2010. Din punct de vedere structural, principiul contributivităţii, aşa cum a fost legiferat prin Legea nr. 19/2000 şi, ulterior, prin Legea nr. 263/2010, cuprinde două componente aflate în interdependenţă, şi anume contribuţiile datorate de persoanele fizice şi juridice şi drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza acestor contribuţii. Acest principiu s-a materializat în Legea nr. 263/2010 în privinţa contribuţiilor de asigurări sociale la art. 33-36, iar în ceea ce priveşte drepturile corelative la art. 166. 6. Autoarea excepţiei apreciază că, pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001, legiuitorul a conceput o normă derogatorie de la acest principiu, respectiv art. 164 din Legea nr. 19/2000, în prezent abrogată, şi art. 165 din Legea nr. 263/2010 aplicabil pentru veniturile salariale anterioare datei de 1.04.2001, care urmează să se valorifice la stabilirea ori la recalcularea pensiei. Ca atare, susţine că norma generală este cuprinsă, cu valoare de principiu, în art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, iar norma specială se regăseşte la art. 165 din aceeaşi lege. 7. În opinia autoarei excepţiei, casele teritoriale de pensii aplică în mod diferit principiul contributivităţii. Astfel, deşi sunt obţinute înainte de 1.04.2001, acestor venituri salariale solicitate, de către reclamanta din dosar, a fi luate în calculul pensiei, respectiv ajutor concediu, alte ajutoare şi ajutor în natură, ar trebui să li se aplice dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, iar unele case teritoriale de pensii le iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiei, în baza principiului contributivităţii, şi altele nu, cum este şi cazul Casei Judeţene de Pensii Sibiu. Se susţine că această aplicare neunitară există şi în cazul instanţelor judecătoreşti, care procedează în mod diferit în ceea ce priveşte aplicarea principiului contributivităţii pentru veniturile salariale obţinute înainte de 1.04.2001. Or, potrivit principiului neretroactivităţii legii civile, legea dispune numai pentru viitor. 8. Autoarea excepţiei apreciază că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 19/2012 referitoare la recursul în interesul legii, nu a reuşit să lămurească ce prevedere legală are aplicabilitate pentru veniturile obţinute în perioada anterioară datei de 1.04.2001 ce urmează a fi valorificate la pensie. 9. În continuare, autoarea excepţiei arată că principiul contributivităţii nu a existat în legislaţia anterioară datei de 1.04.2001 şi de aceea, în baza art. 165 din Legea nr. 263/2010 (art. 164 din Legea nr. 19/2000), pentru perioadele anterioare acestei date, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile tarifare, brute sau nete, aşa cum au fost înscrise în carnetul de muncă şi sporurile cu caracter permanent care, după 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. Consideră că, deşi la nivel declarativ în legislaţia pensiilor anterioară datei de 1.04.2001 (Legea nr. 3/1977 modificată prin Legea nr. 49/1992) se afirma obligativitatea plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de către unităţi, iar dreptul la pensie este recunoscut tuturor cetăţenilor ţării, nu se poate afirma că avea aplicabilitate principiul contributivităţii, astfel cum este el definit în actuala reglementare, întrucât lipseşte corelaţia dintre contribuţia achitată şi drepturile de asigurări sociale cuvenite pentru aceste contribuţii. 10. Autoarea excepţiei consideră că, dacă se interpretează că pentru veniturile obţinute de angajaţi înainte de 1.04.2001, ce urmează a fi valorificate la pensie, se aplică principiul contributivităţii, şi nu art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care limitează aceste venituri la salariile (tarifare) brute sau nete, astfel cum au fost înscrise în carnetul de muncă (cu sau fără impozit) şi sporurile cu caracter permanent, care după 1.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislaţiei anterioare, aşa cum sunt definite la alin. (2) al aceluiaşi articol de lege, atunci s-ar înfrânge principiul neretroactivităţii legii civile. 11. În final, se susţine de către autoarea excepţiei - Casa Judeţeană de Pensii Sibiu - că adepţii principiului contributivităţii pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001 fac o gravă confuzie între baza de calcul a pensiilor după data de 1.04.1992, la care se referă art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, şi cea a contribuţiilor de asigurări sociale, reglementată de Decretul nr. 389/1972. Ca urmare a acestei confuzii, pe care o fac şi unele instanţe judecătoreşti, se solicită valorificarea sporurilor cu caracter permanent obţinute anterior datei de 1.04.2001, care ar fi intrat în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, şi nu în baza de calcul a pensiei, aşa cum prevede legea. 12. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că textul art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicat în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale, adică cei care se pensionează sub incidenţa Legii nr. 263/2010, fiind de principiu că drepturile la pensie se stabilesc pe baza unor venituri realizate/plătite retroactiv. Legea nr. 263/2010 stabileşte drepturile la pensie doar pentru viitor, şi nu retroactiv, iar aplicarea principiului contributivităţii pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 nu poate fi considerată neconstituţională, întrucât nu este cazul unei aplicări retroactive a unei legi, legea aplicându-se doar celor care se pensionează începând cu data intrării sale în vigoare. Nu este specific legilor în materia pensiilor să se aplice unor situaţii juridice născute sub imperiul lor, fiind o regulă ca legea sub imperiul căreia se pensionează o persoană să-i stabilească modul, criteriile, vârsta de pensionare etc. Aplicarea principiului contributivităţii se impune şi din considerente de ordin practic, întrucât numai după 1.04.2001 angajatorii depun la casele de pensii declaraţii nominale care cuprind distinct şi individual pentru angajaţi veniturile realizate. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Guvernul apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. Astfel, apreciază că, din analiza criticii de neconstituţionalitate formulate de autoarea excepţiei, se constată că aceasta invocă neconstituţionalitatea prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, prin prisma existenţei unei practici administrative şi judiciare neunitare, cu privire la aplicarea principiului contributivităţii anterior datei de 1.04.2001. În acest context, consideră că nu pot fi reţinute criticile invocate de autoarea excepţiei, care vizează, în realitate, aspecte de aplicare a legii ce ţin de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional. Precizează, totodată, că problema de drept vizând aplicarea principiului contributivităţii pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001 a fost analizată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 19/2011. De asemenea, apreciază că dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 15 din Constituţie. 15. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior în dosarul Curţii Constituţionale în care a fost pronunţată Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din data de 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: […] c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;." 19. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca bază şi principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Totodată, Curtea observă că textul de lege supus controlului de constituţionalitate, respectiv art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, a preluat soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din cap. X al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 21. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, invocate de autoarea excepţiei în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 15, Curtea a reţinut că aceste norme „au acelaşi conţinut normativ ca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată prin Legea nr. 263/2010. Asupra dispoziţiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, reţinând că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, ca şi a altor condiţii şi criterii de calcul al pensiilor ţin de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport cu posibilităţile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii.“ 22. Cu privire la stabilirea bazei de calcul al pensiilor în funcţie de anumite categorii de venituri realizate de salariaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a reţinut că „verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti“. 23. Referitor la categoriile de venituri stabilite pentru determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit următoarele: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale“. În considerentele acestei decizii, instanţa supremă a reţinut: „contribuţia pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 4.161/1953, ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contribuţia se aplica asupra câştigului brut realizat de salariaţi. Cu alte cuvinte, atât angajatorul, cât şi salariatul contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regăseşte şi în reglementarea actuală. Sub acest aspect este de reţinut că nu poate fi primită teoria potrivit căreia s-ar face o aplicare retroactivă a Legii nr. 19/2000 în ceea ce priveşte principiul contributivităţii, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au născut anterior datei de 1 aprilie 2001“. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că „principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat. Evident, acest mod de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natură să înlăture beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, în sensul că se prezumă că s-au plătit aceste contribuţii pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă, abordarea prezentată înscriindu-se în orientarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reflectată de celelalte decizii pronunţate în recursurile în interesul legii promovate în această materie, cu referire expresă la Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 şi Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011.“ 24. Astfel, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - în interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat - a decis că: „Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.“ 25. Având în vederea aceste argumente, precum şi faptul că, în realitate, criticile vizează interpretarea dată de unele instanţe şi de unele case teritoriale de pensii textului de lege criticat, Curtea reţine că susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate constituie aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi, prin urmare, acestea intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 292/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
