Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 180 din 28 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Marius Ciprian Ciubotariu în Dosarul nr. 26.199/245/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 521D/2021.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât soluţia legislativă criticată este clară şi previzibilă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 26.199/245/2020, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepţia a fost ridicată de Marius Ciprian Ciubotariu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul Iaşi, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de autorul excepţiei împotriva deciziei şi raportului comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului Iaşi. Atât prin raportul comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât şi prin încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate s-a propus menţinerea, respectiv a fost menţinut regimul închis de executare a pedepsei aplicate autorului excepţiei, reţinându-se ca motiv natura şi modul de săvârşire a infracţiunii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că legea nu defineşte sintagmele „eforturi necesare“, respectiv „implicare activă“ şi nici nu stabileşte vreun criteriu pentru a determina semnificaţia acestora, astfel încât persoana condamnată să îşi poată adapta conduita. Apreciază că textele de lege criticate lasă loc unei aplicări discreţionare, în condiţiile în care activităţile din planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică au caracter de recomandare. De asemenea, susţine că dispoziţiile criticate permit reanalizarea schimbării regimului de executare a pedepsei fără limită de timp, comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate putând dispune „amânarea“ la fiecare 6 luni, până la executarea integrală a pedepsei aplicate.
    6. Judecătoria Iaşi - Secţia penală apreciază că textele de lege criticate sunt clare şi vizează aspecte ce pot fi corect stabilite prin raportare la recompensele sau sancţiunile aplicate, la gradul de implicare în cadrul activităţilor educative, la comportamentul general al persoanei private de libertate. Subliniază că atitudinea persoanei aflate în executarea unei pedepse privative de libertate nu poate fi apreciată separat de fapta pentru care a fost condamnată, gravitatea acesteia necesitând să fie echilibrată de un comportament care să justifice presupunerea că scopul pedepselor a fost atins. Totodată, consideră că susţinerile autorului referitoare la amânarea sine die a reanalizării schimbării regimului de executare a pedepsei sunt lipsite de consistenţă, în condiţiile în care sunt stabilite criterii clare în raport cu care se poate dispune schimbarea regimului de executare, prin realizarea unui echilibru între natura şi gravitatea faptei şi conduita persoanei condamnate, care trebuie să fie de asemenea natură încât să justifice presupunerea că se poate obţine reintegrarea sa în comunitate, la finalizarea pedepsei.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 40 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 254/2013. Faţă de motivele de neconstituţionalitate formulate de autor, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (5) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul conţinut:
    "[...] (5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată: [...]
    b) a întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. [...]
(8) Hotărârea comisiei prevăzute la art. 32, prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde şi termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an."

    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, şi anume fazei de executare, şi privesc condiţiile de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Cadrul normativ existent în materia regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate cuprinde ansamblul de reguli privind executarea pedepselor privative de libertate şi este bazat pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de lege. Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte de către comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului sau biroului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială. Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, iar împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul. Instanţa se pronunţă prin sentinţă definitivă, care se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului.
    13. De asemenea, Curtea reţine că, în activitatea sa, comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate va ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Astfel, Curtea reţine că, pentru stabilirea regimului de executare a deţinuţilor, membrii comisiei prevăzute de art. 32 din Legea nr. 254/2013 ţin cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, prevăzute la art. 40 alin. (4) din acelaşi act normativ, şi au în vedere indicatori obiectivi, cum sunt: durata pedepsei privative de libertate şi perioada executată până la momentul stabilirii regimului de executare; gradul de risc al deţinutului, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana acestuia; antecedentele penale; vârsta şi starea de sănătate; conduita pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare; nevoile identificate şi abilităţile necesare includerii în programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială; disponibilitatea de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională [a se vedea art. 88 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016].
    14. Totodată, Sistemul de creditare a participării deţinuţilor la activităţi şi programe de educaţie, asistenţă psihologică şi socială, la activităţi lucrative, precum şi în situaţii de risc, stabilit prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - a se vedea în acest sens Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 443/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 7 iunie 2016 -, este, potrivit art. 208 alin. (10) din acelaşi regulament, parte integrantă a instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de către deţinuţi. Prin urmare, aplicarea instrumentelor-standard este o obligaţie a comisiei, iar stabilirea lor a fost delegată de legiuitor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. O astfel de reglementare legală de delegare a unor atribuţii unei autorităţi nu este contrară art. 61 alin. (1) din Constituţie, deoarece ordinele emise de conducătorii unor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sunt acte date în executarea unui act normativ şi se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului (a se vedea art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010).
    15. Curtea reţine că schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, de către comisia menţionată anterior, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, cu respectarea a două condiţii cumulative, respectiv dacă persoana condamnată a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului şi dacă a întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. Totodată, comisia prevăzută la art. 32 din Legea nr. 254/2013 are obligaţia să analizeze periodic situaţia persoanei condamnate în vederea schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate, iar hotărârea comisiei, prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare, va cuprinde şi termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an.
    16. Aşa fiind, Curtea constată că încadrarea/schimbarea într-un regim sau altul de executare a pedepsei privative de libertate constituie o posibilitate administrativă de individualizare a modalităţii de executare a pedepsei, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii şi având în vedere comportamentul deţinutului şi capacitatea acestuia de îndreptare şi reintegrare socială, atât Legea nr. 254/2013, cât şi regulamentul de aplicare al acesteia, precitat, stabilind suficiente criterii obiective în acest sens. Cu alte cuvinte, nu se poate susţine că, în cadrul procedurii de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, sintagmele „eforturi necesare“ şi „implicare activă“ ar avea o semnificaţie specifică acestei din urmă faze a procesului penal, diferită de cea uzuală, astfel încât să fie necesară definirea acestora prin dispoziţiile Legii nr. 254/2013. În consecinţă, Curtea constată că este pe deplin respectată cerinţa referitoare la calitatea legilor, astfel consacrată de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    17. Mai mult, Curtea reţine că principiul legalităţii pedepsei implică faptul că nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. Întrucât cadrul general prevăzut de art. 40 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată - în care s-a stabilit existenţa vinovăţiei în materie penală -, atunci procedura privind schimbarea regimului de executare a unei pedepse deja pronunţate de către instanţa de judecată nu are semnificaţia unei hotărâri de condamnare sau de aplicare a unei pedepse în sensul art. 23 alin. (12) din Constituţie şi al art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Ciprian Ciubotariu în Dosarul nr. 26.199/245/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. (5) lit. b) şi alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"