Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 2.506/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.182D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.183D/2017 şi 289D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 4.426/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, precum şi în Dosarul nr. 3.337/62/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.183D/2017 şi nr. 289D/2018 la Dosarul nr. 1.182D/2017. 6. Atât partea prezentă, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.183D/2017 şi nr. 289D/2018 la Dosarul nr. 1.182D/2017, care este primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Aceasta expune situaţia de fapt din fiecare dosar. 8. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere practica instanţei de contencios constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 7 martie 2017, pronunţate în dosarele nr. 2.506/62/2016 şi nr. 4.426/62/2016, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de revizuire. 10. Prin Decizia civilă nr. 94/R/2018 din 15 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.337/62/2017, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri de revizuire. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că sintagmele „s-au descoperit înscrisuri doveditoare“, „reţinute de partea potrivnică“ şi „care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât termenii folosiţi sunt extrem de vagi şi nu sunt definiţi în mod explicit în legislaţie, interpretarea lor rămânând la latitudinea instanţelor. Se arată că magistraţii au ajuns să interpreteze legea atât de restrictiv, încât, în practică, nu mai există situaţii în care se poate face revizuire pe baza descoperirii unui document, mai ales când una dintre părţile dosarului este o instituţie publică. 12. Astfel, se arată că instanţele consideră că un înscris nu poate fi „descoperit“ dacă acesta se află în posesia unei instituţii publice. Astfel, chiar dacă înscrisul nu este public şi cetăţeanul nu-l poate obţine nici măcar la cerere, instanţa consideră că oricine poate avea acces la el, doar în virtutea faptului că este deţinut de o instituţie publică. Prin urmare, instanţa respinge din oficiu situaţia când un cetăţean descoperă întâmplător un document aflat în posesia unei instituţii publice, deoarece se consideră că oricine poate cunoaşte conţinutul înscrisului, chiar şi când nu este public. De exemplu, nu este considerat comportament obstrucţionist atunci când o instituţie publică prezintă în mod deliberat informaţii de interes public false şi „tăinuieşte existenţa documentelor care demonstrează minciuna“. 13. În Dosarul nr. 289D/2018, autoarea excepţiei afirmă faptul că, pentru a fi constituţională, prin formularea „înscrisuri reţinute de partea potrivnică“ ar trebui să se înţeleagă şi documentele de interes public care se comunică din oficiu, dar care, prin nerespectarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, nu au fost publicate niciodată. 14. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017, arătând că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu arată în concret în ce constă neconcordanţa dintre prevederile legale criticate şi Constituţie. 17. Avocatul Poporului a arătat că în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017 îşi menţine punctul de vedere reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 207 din 28 februarie 2008. 18. În ceea ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor criticate în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, se arată că revizuirea este o cale extraordinară de atac, promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanţă cu art. 124 din Constituţie privind înfăptuirea justiţiei. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanţelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum şi modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestora. Se menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 29 din 12 ianuarie 2010. 19. În privinţa celorlalte critici de neconstituţionalitate expuse de autoarea excepţiei prin raportare la prevederile art. 31 alin. (2) şi art. 52 alin. (3) din Constituţie, se arată că acestea nu pot fi reţinute, întrucât normele constituţionale nu au incidenţă în cauză. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017 îl constituie dispoziţiile art. 322 alin. 5 din Codul procedură civilă din 1865, în timp ce în Dosarul nr. 289D/2018 îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865, care reprezintă şi obiectul comun al excepţiei de neconstituţionalitate în cele trei dosare conexate. Astfel, potrivit acestor prevederi legale: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...] 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ 23. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să îşi producă efecte în cauză. 24. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informaţie şi în art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine faptul că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reliefează aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, precum şi aspecte care ţin de eventuale omisiuni legislative. 26. Astfel, Curtea constată că, prin Decizia nr. 57 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, a reţinut că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Aşa fiind, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional. 27. De asemenea, Curtea mai constată că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează, în fapt, şi o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanţă constituţională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanţa constituţională a omisiunii legislative, a se vedea şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în dosarele nr. 2.506/62/2016 şi nr. 4.426/62/2016 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, precum şi în Dosarul nr. 3.337/62/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
