Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anca Elena Vodă în Dosarul nr. 1.787/111/2018 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.062D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocatul Diana Adina Lascău, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.082D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurel Mureşan în Dosarul nr. 2.448/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă. 4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Diana Adina Lascău, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.062D/2018 şi nr. 2.082D/2018 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Avocatul autorilor excepţiei arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor. 6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2018 la Dosarul nr. 2.062D/2018, care este primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei, care apreciază că excepţia este lipsită de obiect, întrucât, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, Curtea a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare. De asemenea, învederează Curţii o serie de aspecte particulare cu privire la speţă. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 3 martie 2021, prin care această excepţie a fost admisă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.787/111/2018, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Anca Elena Vodă cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect repararea prejudiciului în cazul privării de libertate în cursul unui proces penal soluţionat prin achitarea inculpatei. 10. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.448/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Aurel Mureşan cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect repararea prejudiciului în cazul privării de libertate în cursul unui proces penal soluţionat prin achitarea inculpatului. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la justiţie şi răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, întrucât instanţa care judecă fondul cauzei penale nu are posibilitatea procedurală de a analiza dacă, prin prisma soluţiei de achitare, măsura preventivă a fost nelegală. Astfel, consideră că, deşi prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală în sensul că instanţei penale îi aparţine competenţa de soluţionare, practic, o atare cale procedurală nu există. 12. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, Curtea Constituţională pronunţându-se în acest sens prin decizii anterioare. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care se consideră că dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate se acordă numai în situaţiile expres şi limitativ specificate de lege. În acest sens, arată că prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie să fie subordonate principiului responsabilităţii statului faţă de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, principiu consacrat de dispoziţiile art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare“. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei.“ 19. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin. (3) referitor la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, precum şi a prevederilor art. 5 paragraful 5 referitor la dreptul la reparaţie în caz de privare de libertate din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, ale art. 20 referitor la egalitatea în faţa legii din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 privind egalitatea în drepturi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării cu prezenta excepţie, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare, întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituţie. 21. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, mai sus citată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă. 22. În acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, în temeiul deciziei anterior menţionate, prin care s-a admis excepţia, decizia ce urmează a fi pronunţată în cauza de faţă poate constitui motiv al unei cereri de revizuire (Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 26 mai 2020, paragraful 34). 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anca Elena Vodă în Dosarul nr. 1.787/111/2018 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi de Aurel Mureşan în Dosarul nr. 2.448/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
