Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 504 din 4 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 504 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 955 din 4 decembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Margareta Nedelcu în Dosarul nr. 2.005/2/2016/a1 (838/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.092D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece se solicită completarea textului de lege criticat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.005/2/2016/a1 (838/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost invocată de petenta Margareta Nedelcu, în cadrul soluţionării cererii de reexaminare formulate de petentă, împotriva încheierii de şedinţă din 22 aprilie 2016, prin care s-a respins cererea de ajutor judiciar cu privire la cauţiune.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, principiul securităţii raporturilor juridice, principiul egalităţii în drepturi şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât ajutorul public judiciar nu se poate acorda atunci când se pune problema plăţii unei cauţiuni. Astfel, „prin respingerea de către organele judiciare naţionale a cererilor de reducere ori scutire de la plata cauţiunii, se încalcă principala componentă a dreptului la un proces echitabil: dreptul de acces la o instanţă“. De asemenea susţine că, aşa cum s-a arătat în doctrină, în formularul anexă care face parte integrantă din lege şi care priveşte acordarea asistenţei juridice în alt stat membru al Uniunii Europene, este menţionată şi cauţiunea datorată în faza executării silite [pct. C3 lit. e) din anexă], de unde se poate deduce că legiuitorul a avut în vedere şi cauţiunea în ceea ce priveşte posibilitatea acordării ajutorului public judiciar, nu doar celelalte taxe. Totodată, arată că prin Hotărârea din 20 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Iosif şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că obligaţia impusă reclamanţilor de a achita o cauţiune extrem de ridicată pentru a putea introduce acţiunea „i-a lipsit de posibilitatea de a obţine examinarea fondului cauzei şi, prin urmare, de dreptul lor de acces la o instanţă“. În final, arată că, pentru a fi constituţionale, dispoziţiile art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 se pot interpreta exclusiv în sensul că legiuitorul a avut în vedere şi posibilitatea acordării de scutiri, reduceri, eşalonări, amânări de la plata şi a cauţiunilor prevăzute de lege, în situaţia formulării unor cereri de ajutor public judiciar de către o persoană, cetăţean român, în cadrul unui litigiu în curs în România. Posibila interpretare neconstituţională, în sensul că s-ar permite părţilor să beneficieze de ajutor public judiciar în materie civilă doar cu privire la taxele judiciare de timbru, exceptând cauţiunea, „ar valida/legitima atât conduita ilegală a emitentului normei de sustragere a normei de la aplicabilitatea ei cu privire şi la cauţiune, cât şi rezultatul conduitei ilicite, respectiv imposibilitatea acordării ajutorului public judiciar cu privire la cauţiune“.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece finalitatea urmărită de petentă constă în completarea dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în sensul includerii şi a cauţiunii datorate pentru soluţionarea unei cereri de suspendare a executării în categoria taxelor pentru care se pot acorda scutiri, reduceri sau eşalonări la plată. Or, o astfel de măsură ţine de procesul de legiferare şi excedează competenţelor Curţii Constituţionale.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 586 din 4 mai 2010, astfel de critici tind la completarea textului de lege, Curtea nefiind competentă a le examina.
    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale şi îşi menţine punctul de vedere exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 6D/2016, nr. 83D/2016 şi nr. 714D/2016. În acelaşi sens invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 374 din 26 iunie 2014.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut: „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: […] d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.“
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, din perspectiva unor critici similare, în Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, în Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, şi în Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, respingând-o ca inadmisibilă.
    15. Prin Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, Curtea a reţinut că autorii argumentează pretinsa neconcordanţă a textului atacat în raport cu prevederile art. 21 din Constituţie, vizând, în realitate, o omisiune legislativă, şi anume absenţa reglementării cauţiunii, dintre formele de ajutor public judiciar. Or, Curtea Constituţională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a unei lipse de reglementare, şi nici printr-un examen comparativ al legislaţiei într-o anumită materie, raportată la momente diferite în timp. Astfel concepute, susţinerile de neconstituţionalitate care tind la completarea textului legal criticat nu au natura unor veritabile critici de neconstituţionalitate asupra cărora Curtea Constituţională să fie competentă a le examina. Curtea s-a pronunţat constant, de exemplu prin Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, în sensul că nu este competentă a soluţiona excepţii de neconstituţionalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenţie nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare.
    16. Prin Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, paragrafele 20 şi 21, Curtea a reţinut că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizând o presupusă discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte acordarea unor scutiri de plata cauţiunii, are o premisă greşită, de vreme ce ipoteza textului pct. C3 lit. e) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 se referă la cererile de asistenţă judiciară în alt stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din preambulul ordonanţei, România avea obligaţia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Astfel, legiuitorul a avut în vedere că directiva prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde în plan legislativ presupune crearea unor condiţii cel puţin identice în plan intern, pentru a nu conduce la apariţia unor discriminări între proprii cetăţeni şi cetăţenii celorlalte state membre ori persoane care îşi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru.
    17. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată în prezenta cauză, este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Margareta Nedelcu în Dosarul nr. 2.005/2/2016/a1 (838/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016