Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 414 alin. (1) din Codul civil, excepţie ridicată de Cornelia Ignat în Dosarul nr. 13.473/236/2018 al Judecătoriei Giurgiu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 292D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Angelica David, din Baroul Giurgiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Arată că dispoziţiile legale sunt criticate sub aspectul înlăturării prezumţiei de paternitate. În acest sens susţine, în esenţă, că textul legal criticat încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 din Constituţie sub două aspecte, respectiv egalitatea dintre femei şi bărbaţi şi egalitatea dintre femeia căsătorită şi femeia necăsătorită. Astfel, în timp ce bărbatul căsătorit are posibilitatea să recunoască un copil chiar şi din afara căsătoriei, femeia căsătorită are obligaţia de a-l recunoaşte pe soţul său ca tată al copilului. Tot astfel, femeia necăsătorită poate să îl aleagă pe tatăl biologic ca tată al copilului, însă femeia căsătorită are obligaţia de a-l accepta doar pe soţul său ca tată al copilului. 4. În continuare arată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 233 din 19 aprilie 2016, însă prin raportare la alte critici decât cele formulate în prezenta cauză. Interesul superior al copilului nu este ocrotit prin textul legal criticat, întrucât în situaţia în care soţii sunt despărţiţi în fapt, copilul născut dintr-o relaţie din afara căsătoriei îl va avea ca tată pe soţul mamei, şi nu pe tatăl biologic. Astfel, copilul nu va beneficia nici de întreţinere sau îngrijire din partea soţului mamei, putând fi, totodată, înlăturat de la moştenirea tatălui biologic. 5. De asemenea, mai arată că a criticat dispoziţiile legale şi din perspectiva faptului că rolul instanţelor judecătoreşti este încărcat, fiind foarte multe dosare având ca obiect tăgada paternităţii. 6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea egalităţii dintre femeia căsătorită şi femeia necăsătorită, întrucât acestea nu se află în aceeaşi situaţie juridică. În ceea ce priveşte critica privind discriminarea dintre femeie şi bărbat arată că textul legal criticat reglementează un drept al copilului sub forma unei prezumţii, cea de paternitate, şi, prin urmare, nu se pune problema unei egalităţi în drepturi între femeie şi bărbat pentru că nu se reglementează drepturile acestora, ci drepturile copilului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 1 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 13.473/236/2018, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) din Codul civil. Excepţia a fost invocată de Cornelia Ignat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în tăgada paternităţii şi în stabilirea filiaţiei. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, femeia nefiind egală cu bărbatul prin prisma acestui aspect. 9. Legislaţia din România oferă oricărui bărbat, căsătorit sau nu, posibilitatea de a recunoaşte un copil născut în afara căsătoriei sale, însă cu privire la femeia căsătorită instituie o prezumţie legală de paternitate în persoana soţului acesteia, indiferent dacă aceştia mai sunt ori nu împreună. 10. A considera că este în interesul superior al minorului să aibă un tată în persoana soţului mamei este greşit întrucât copilul respectiv nu va beneficia de la soţul mamei nici de întreţinere, nici de îngrijire. Uneori soţul mamei nici nu află de existenţa copilului şi nu poate acţiona ori dacă află nu introduce acţiune de tăgadă a paternităţii, având în vedere costurile foarte mari ale expertizei ADN. 11. Privită din perspectiva legăturii pe care minorul ar trebui şi o poate avea cu tatăl biologic, situaţia nu este cea pe care legiuitorul a luat-o în calcul la reglementarea textului legal criticat. Astfel, tatăl biologic, cât timp mama sau soţul acesteia nu pornesc acţiunea în tăgada paternităţii, nu are nicio obligaţie legală faţă de copilul său. Evident că tatăl de drept, deşi are obligaţia legală de întreţinere, nu are obligaţia morală de a o face, iar singurul care pierde este minorul, care nu va primi nici sprijin material şi nici sprijin moral de la niciunul dintre ei. Chiar şi în situaţia în care creşte alături de tatăl biologic, minorul tot va fi ulterior înlăturat de la moştenirea acestuia, evident neavând nicio calitate, filiaţia nefiindu-i stabilită faţă de acesta. 12. Autoarea excepţiei mai arată că interesul superior al minorului presupune ca acesta să îl aibă menţionat în actul de naştere pe tatăl său biologic, indiferent că acesta este sau nu soţul mamei, în acest mod putând beneficia de îngrijire din partea acestuia în mod legal şi putând veni la moştenirea acestuia în situaţia în care intervine decesul acestuia. 13. Astfel, prin instituirea acestei prezumţii, textul de lege criticat nu face altceva decât să prejudicieze copilul născut astfel, cu toate că legiuitorul a creat textul în această manieră tocmai din dorinţa de a ocroti interesul superior al minorului. 14. Prin instituirea prezumţiei de paternitate în persoana soţului mamei legiuitorul a creat o discriminare între bărbaţii căsătoriţi şi femeile căsătorite, bărbatului căsătorit fiindu-i permis să îşi stabilească paternitatea faţă de copilul oricărei femei necăsătorite, copiii acestuia beneficiind de toate drepturile care decurg din stabilirea filiaţiei, în timp ce femeii căsătorite i se impune să îl accepte pe soţ ca tatăl copilului său. 15. De asemenea, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale şi prin prisma inegalităţii pe care o instituie între femeile căsătorite şi cele necăsătorite, acestea din urmă având posibilitatea de a stabili paternitatea copilului în persoana tatălui biologic, iar cele căsătorite nu. 16. Judecătoria Giurgiu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că dispoziţiile legale criticate creează o discriminare între femeie şi bărbat. Prezumţia de paternitate, ca instituţie de drept, a fost reglementată cu scopul legitim de a proteja interesul superior al minorului, astfel încât să nu se creeze o stare de instabilitate cu privire la cunoaşterea tatălui biologic, stare ce ar putea vătăma dezvoltarea şi creşterea armonioasă a acestuia. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantei autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 414 alin. (1) din Codul civil, care au următorul cuprins: „(1) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.“ 21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 233 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2016, paragrafele 22-24, analizând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 414 alin. (1) din Codul civil, a apreciat că stabilirea paternităţii în funcţie de starea civilă a mamei la data concepţiei copilului sau la data naşterii acestuia, fiind suficient ca la oricare dintre aceste momente mama să fie căsătorită, este în interesul superior al copilului. 23. Curtea a mai reţinut că din dispoziţiile constituţionale ale art. 48 alin. (3), potrivit cărora „Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie“, rezultă, fără putere de tăgadă, că un copil din căsătorie este cel conceput sau născut în timpul căsătoriei. Legiuitorul nu are nicio marjă de apreciere în privinţa acestor exigenţe constituţionale, prezumţia de paternitate fiind o măsură indisolubilă şi intrinsecă legată de familie şi de protecţia pe care legea o acordă acesteia. Astfel, se asigură un climat de ordine şi securitate juridică în privinţa filiaţiei copilului rezultat din căsătorie şi o măsură de protejare a ordinii publice şi a bunelor moravuri. 24. Aşadar, stabilirea paternităţii copilului din căsătorie prin aplicarea prezumţiei de paternitate, reglementată de art. 414 din Codul civil, potrivit căruia „copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei“, şi stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei fie prin recunoaşterea voluntară din partea pretinsului tată, fie prin acţiune în justiţie pentru stabilirea paternităţii nu sunt de natură să aducă atingere dispoziţiilor şi principiilor constituţionale invocate. 25. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a decis în mod constant că principiul egalităţii implică un tratament juridic egal pentru toţi cetăţenii aflaţi în situaţii egale. Întrucât însă nu s-ar putea susţine existenţa unei egalităţi între soţul mamei şi ceilalţi bărbaţi sau între femeile căsătorite şi cele necăsătorite, din punctul de vedere care interesează în speţă, instituirea prezumţiei de paternitate în favoarea soţului mamei nu contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002). 26. În fine, nu poate fi reţinută nicio discriminare între femei şi bărbaţi, deoarece textul legal criticat nu priveşte dreptul acestora, ci pe cel al copiilor. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Ignat în Dosarul nr. 13.473/236/2018 al Judecătoriei Giurgiu şi constată că dispoziţiile art. 414 alin. (1) din Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
