Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Constantin Moşulică în Dosarul nr. 1.236/99/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 234D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepţiei, prin care arată că îşi retrage excepţia de neconstituţionalitate formulată. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la această cerere. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă. Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“, precum şi faptul că excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţionarea acesteia este de interes general, respinge cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea unor condiţii pentru acordarea pensiei de serviciu este atributul exclusiv al legiuitorului. Acesta are dreptul de a reaşeza sistemul de calcul al pensiilor, iar în cazul unor reglementări succesive ale legislaţiei specifice, nu e ţinut de obligaţia de a reveni la o reglementare anterioară. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.236/99/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Excepţia a fost ridicată de Constantin Moşulică, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.025 din 6 iunie 2016, pronunţate de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. 1.236/99/2016, având ca obiect „obligaţie de a face, eliberare adeverinţă de muncă“, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale şi Direcţia Instanţelor Militare Bucureşti. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată că baza de calcul a pensiei de serviciu, aşa cum este stabilită prin art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015, nu ţine cont de veniturile înscrise în carnetul de muncă, ci se raportează la media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care s-a depus cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii eliberării din funcţie. Astfel, autorul excepţiei arată că nu înţelege de ce nu este luat în considerare salariul de merit pe care l-a avut şi nici de ce nu sunt luate în considerare toate sporurile de care a beneficiat, de vreme ce Legea nr. 130/2015 a fost dată ca o lege reparatorie pentru grefierii pensionaţi anterior, ale căror pensii de serviciu au fost anulate. Prin urmare, susţine că trebuie să beneficieze de pensia de serviciu avută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011. 7. Autorul excepţiei consideră că, în situaţia în care nu beneficiază şi de salariul de merit la stabilirea pensiei de serviciu, este discriminat în raport cu grefierii care beneficiază de pensie de serviciu în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, aceştia având în plată pensiile de serviciu calculate în baza art. 68 din Legea nr. 567/2004 în forma iniţială, adică având incluse toate sporurile şi salariile de la momentul pensionării lor, plus salariul de merit avut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011. Astfel, arată că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu reglementează baza de calcul al pensiilor de serviciu de care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor de judecată a beneficiat înainte de recalcularea acestora, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, ci se referă strict la pensiile de serviciu reglementate de art. 68^1 din Legea nr. 567/2004, pensii de care beneficiază atât personalul auxiliar de specialitate al instanţelor de judecată care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2015, dar şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor de judecată care, la data intrării în vigoare a acestei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, arată că, în realitate, criticile autorului excepţiei vizează faptul că dispoziţiile art. II din Legea nr. 130/2015 nu prevăd aceeaşi modalitate de calcul al pensiei de serviciu astfel cum era reglementată de Legea nr. 567/2004 (forma în vigoare anterior datei abrogării dispoziţiilor referitoare la pensia de serviciu), ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, întrucât vizează, implicit, completarea textelor de lege criticate, contrar celor dispuse prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, arată că stabilirea, prin textele de lege criticate, a modalităţii de calcul a pensiei de serviciu reprezintă o problemă de legiferare, iar nu de constituţionalitate. Mai mult, Curtea Constituţională nu are competenţa de a se pronunţa asupra omisiunii unei reglementări, stabilind constant, în jurisprudenţa sa, că „nu are dreptul de a impune legiuitorului introducerea în textul legii în vigoare a unei alte dispoziţii decât cele existente în cuprinsul acesteia.“ (Decizia nr. 171 din 28 februarie 2006) 11. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 din Constituţie, legiuitorul are dreptul de a reaşeza sistemul de calcul al pensiilor, iar în cazul unor modificări succesive a legislaţiei specifice nu este ţinut de obligaţia de a reveni la o anumită reglementare anterioară. 12. Referitor la principiul neretroactivităţii legii, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor.“ (Decizia nr. 1.059 din 11 decembrie 2012) 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, dispoziţii potrivit cărora „Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcţie.“ 16. Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie referitoare la neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. De asemenea, susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 564/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, a prevăzut, în redactarea iniţială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menţionat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivităţii. 18. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), şi dispoziţiile art. 68-68^1 alin. (2) şi art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. În consecinţă, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. 19. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5, care stabileşte condiţiile acordării acestui drept. 20. În acelaşi timp, având în vedere că persoanele deja pensionate la data intrării în vigoare a Legii nr. 130/2015, provenind din rândul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale aceeaşi categorie de personal, nu mai beneficiază de pensie de serviciu, ci de o pensie contributivă, calculată în temeiul Legii nr. 263/2010, legiuitorul a considerat că se impune acordarea din nou a dreptului la pensie de serviciu. Dispoziţiile art. II din Legea nr. 130/2015 se referă la acest aspect. Textul de lege criticat ca fiind neconstituţional prevede baza de calcul al acestei pensii. 21. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că această bază de calcul nu ţine cont de veniturile şi sporurile pe care le-a obţinut, ci se raportează la „media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcţie.“ 22. Analizând această critică, Curtea constată că, odată cu acordarea din nou a beneficiului dreptului la pensie de serviciu, Legea nr. 130/2015 a stabilit totodată şi condiţiile în care acesta se acordă. Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, însă, aceste dispoziţii nu reprezintă o repunere în fondul activ al legislaţiei a dispoziţiilor abrogate ale art. 68 Legea nr. 567/2004, ci o reglementare nouă, de sine stătătoare, care îşi produce efectele de la intrarea sa în vigoare pentru viitor. 23. Aşa cum Curtea Constituţională a subliniat în jurisprudenţa sa, prevederile art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, trebuie interpretate în sensul că acordă legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului acestuia. De asemenea, Curtea a precizat că „ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.) 24. Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 reprezintă opţiunea legiuitorului referitoare la acordarea, pentru viitor, a dreptului la pensie de serviciu categoriilor de personal la care se referă Legea nr. 130/2015, Curtea apreciază că texul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2). 25. De altfel, considerentele ce vizează incidenţa dispoziţiilor art. II din Legea nr. 130/2015 de la data intrării lor în vigoare pentru viitor răspund şi criticii de neconstituţionalitate referitoare la pretinsul caracter discriminatoriu al acestor dispoziţii de lege, prin care autorul excepţiei compară situaţia sa cu cea a persoanelor care au obţinut păstrarea pensiei de serviciu pe cale judecătorească. Astfel, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015, „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătoreşti definitive.“ Prin urmare, aceste persoane sunt supuse unui alt tratament juridic. Cu toate acestea, Curtea apreciază că diferenţa de tratament juridic criticată nu este discriminatorie, întrucât categoriile de persoane comparate nu se află în situaţii similare. Astfel, persoanele prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, din care face parte şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au obţinut pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 130/2015. Din contră, persoanele menţionate în ipoteza art. II alin. (6) din aceeaşi lege beneficiază de pensia de serviciu în baza hotărârilor judecătoreşti având ca temei legislaţia anterioară Legii nr. 130/2015. Prin urmare, temeiurile legale ale acordării dreptului la pensia de serviciu sunt diferite în cazul celor două categorii de persoane. Or, aşa cum Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, aşa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.“ 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Moşulică în Dosarul nr. 1.236/99/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
