Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 501 din 17 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 501 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 264 din 26 martie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 2.178/108/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.042D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale invocate. Totodată, apreciază că motivele de neconstituţionalitate formulate de autor privesc completarea, interpretarea şi aplicarea normelor criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.178/108/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepţia a fost ridicată de Nistor Isai Faur într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de acesta împotriva unei sentinţe civile, în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcţia de Asistenţă Socială Arad. Prin acţiunea de fond autorul excepţiei a solicitat obligarea consiliului la comunicarea şi anularea raportului de anchetă socială întocmită de acesta, pe seama autorului, într-un dosar civil.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate îi impun să probeze efectuarea procedurii administrative prealabile, în condiţiile în care, fiind în detenţie, nu are decât posibilitatea de a trimite corespondenţă simplă, nerecomandată, care nu îi asigură confirmarea primirii plângerii de către destinatarul corespondenţei, astfel încât este excesivă obligarea sa la dovedirea îndeplinirii acestei proceduri.
    6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că autorul nu a indicat vreun temei pentru a justifica neconstituţionalitatea obligaţiei de îndeplinire a procedurii administrative prealabile în cazul persoanelor aflate în detenţie, dar a subliniat imposibilitatea dovedirii îndeplinirii unei astfel de proceduri, în contextul în care nu are acces la transmiterea de scrisori recomandate, ci doar la corespondenţă simplă, nerecomandată. Cât priveşte dispoziţiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, criticate de autor, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 220 din 6 mai 2004. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, reţine că acestea nu stabilesc în concret măsurile care se impun pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă al persoanelor aflate în detenţie, ci prevăd, la nivel de principiu, că, pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la dispoziţia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, având în vedere că motivele de neconstituţionalitate formulate privesc interpretarea şi aplicarea legii, iar, în subsidiar, neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 220 din 6 mai 2004 şi, totodată, reţinând că dreptul la petiţionare al persoanei condamnate este asigurat.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul conţinut:
    - Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.“;
    – Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.“;
    – Art. 12 din Legea nr. 554/2004: „Reclamantul anexează la acţiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situaţia în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situaţia în care reclamantul introduce acţiune împotriva autorităţii care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluţionării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar şi copia certificată după acest act.“;
    – Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013: „(1) Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la dispoziţia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului.“

    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele criticate sunt contrare atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor art. 3 privind interzicerea torturii, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin acţiunea în contencios administrativ formulată, reclamantul-autor al excepţiei de neconstituţionalitate a criticat încălcarea unor drepturi de către Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcţia de Asistenţă Socială Arad, în legătură cu modalitatea în care direcţia a cules datele preliminare ale anchetei sociale efectuate (prin discuţiile purtate cu reclamantul-autor, deţinut în Penitenciarul Arad, în prezenţa angajaţilor penitenciarului), precum şi necomunicarea raportului de anchetă socială, sens în care, socotindu-se vătămat în drepturile sale, a solicitat anularea actului procedural întocmit de instituţia pârâtă, administrat ca probă într-un dosar civil nesoluţionat. Cu alte cuvinte, în faţa instanţei de contencios administrativ, reclamantul-autor al excepţiei de neconstituţionalitate a criticat modul în care a fost administrată o probă sau un mijloc de probă într-un dosar civil de fond, nesoluţionat, solicitând, în fapt, instanţei de contencios administrativ să încalce principiul nemijlocirii administrării probelor, prevăzut de art. 16 din Codul de procedură civilă, care stabileşte că „probele se administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cererilor în care legea stabileşte altfel“.
    14. Totodată, Curtea reţine că, prin sentinţa pronunţată în fond de către instanţa de contencios administrativ, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, reţinându-se, pe lângă lipsa procedurii prealabile, şi inadmisibilitatea pe fond a acţiunii, în raport cu prevederile art. 16 şi 250 din Codul de procedură civilă, „criticile reclamantului fiind de neprimit în contencios administrativ, în condiţiile în care pot fi invocate atât în procesul de fond, cât şi în căile de atac formulate împotriva hotărârii ce se va pronunţa în dosarul civil, aflat în curs de judecată“. Totodată, instanţa de contencios administrativ a reţinut că, în raport cu dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură civilă, probarea unei stări de fapt pretins vătămătoare de către reclamant, prin întocmirea şi depunerea raportului de anchetă socială într-un dosar civil nejudecat la data formulării şi judecării acţiunii în contencios, nu poate fi analizată în cadrul unui proces de contencios distinct de procesul de fond nefinalizat, deoarece reclamantul are la îndemână mijloace procesuale specifice dreptului procesual civil pentru a contesta procedural, dar şi pe fond, conţinutul anchetei sociale şi celelalte aspecte conexe, inclusiv dreptul de a cere anularea raportului de anchetă socială ori nevalorificarea acestuia ca probă şi înlăturarea ei din probaţiune.
    15. În aceste condiţii, Curtea reaminteşte că, în ceea ce priveşte admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, paragraful 14, sau Decizia nr. 525 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1195 din 17 decembrie 2021, paragraful 18, a statuat că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul textului de lege menţionat anterior, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    16. Aşa fiind, Curtea a constatat că legătura cu soluţionarea cauzei a excepţiei de neconstituţionalitate este circumstanţiată de incidenţa dispoziţiilor criticate în pronunţarea soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiţie. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziţia criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de petent în faţa instanţelor de drept comun, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, aceste dispoziţii având legătură cu soluţionarea cauzei. Curtea a apreciat că această concluzie este susţinută şi de faptul că singurul efect al unei decizii de admitere pronunţate într-o astfel de speţă este acela al creării posibilităţii accederii în faţa unui judecător care va analiza pe fond cererea respectivă, fără însă ca decizia de admitere să aibă vreo influenţă asupra soluţiei dispuse de judecător, din perspectiva temeiniciei cererii.
    17. Or, raportat la elementele ce configurează speţa dedusă controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 nu reprezintă temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a acţiunii în contencios administrativ formulate de autor în faţa instanţelor de drept comun. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aşa încât excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 2.178/108/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016