Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3.127/1/2019
┌─────────┬────────────────────────────┐
│ │- preşedintele Secţiei │
│Daniel │penale a Înaltei Curţi de │
│Grădinaru│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele completului │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Andrei │ │
│Claudiu │- judecător la Secţia penală│
│Rus │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ştefan │- judecător la Secţia penală│
│Pistol │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Mirela │ │
│Sorina │- judecător la Secţia penală│
│Popescu │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Dan │ │
│Andrei │- judecător la Secţia penală│
│Enescu │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Oana │- judecător la Secţia penală│
│Burnel │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Valentin │ │
│Horia │- judecător la Secţia penală│
│Şelaru │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia penală│
│Aida Popa│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Săndel │ │
│Lucian │- judecător la Secţia penală│
│Macavei │ │
└─────────┴────────────────────────────┘
S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Încheierea de şedinţă din data de 13 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privinţa infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“ Completul competent să judece sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 3.127/1/2019 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi ale art. 27^4 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Daniel Grădinaru. La şedinţa de judecată a participat doamna Manuela Maria Puşcă, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul judecător Săndel Lucian Macavei, judecător în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 3.127/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum şi faptul că, drept urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării de către judecătorii de la instanţele din circumscripţia curţilor de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara. De asemenea magistratul-asistent a învederat că asupra problemei de drept supuse dezlegării a comunicat un punct de vedere Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. La data de 22 ianuarie 2020 a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Vrancea a transmis un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecăţii. La data de 20.01.2020, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus Adresa nr. 2.959/C/3.228/III-5/2019 prin care s-a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept cu care a fost sesizată instanţa, fiind depuse şi concluzii scrise. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, a solicitat doamnei procuror Marinela Mincă să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a susţinut că problema de drept supusă dezlegării nu poate face obiectul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, astfel cum această sintagmă a fost definită în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În opinia reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sunt clare şi neechivoce. Cu privire la problema de drept care creează nelămuriri pentru instanţa de trimitere, şi anume modalitatea de stabilire a pagubei în situaţia expusă, a precizat că dispoziţiile art. 2 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora stabilesc în mod neechivoc care sunt cele două criterii de referinţă care trebuie avute în vedere de instanţă, respectiv factorul „k“ pentru pomii de Crăciun, prevăzut în anexa nr. 3 la actul normativ anterior menţionat, şi preţul mediu pentru un metru cub de masă lemnoasă. Faţă de împrejurarea că textele de lege nu fac referire la volumul de masă lemnoasă, aşa cum a arătat instanţa de trimitere, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în fapt, se urmăreşte o confirmare a soluţiei ce se prefigurează în cauză, şi nu dezlegarea unei probleme de drept. Referitor la fondul cauzei a precizat că cele două criterii avute în vedere de legiuitor sunt factorul „k“ prevăzut în anexa nr. 3 la actul normativ anterior menţionat, care se înmulţeşte cu valoarea unui metru cub de masă lemnoasă şi ulterior se înmulţeşte cu numărul de brazi sustraşi. În acest context a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate, întrucât soluţia rezultă din coroborarea textelor de lege anterior menţionate. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, reţinându-se cauza în pronunţare. ÎNALTA CURTE, asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării Prin Încheierea din data de 13.11.2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privinţa infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“ II. Expunerea succintă a cauzei Prin Sentinţa penală nr. 42 din data de 21.03.2019, pronunţată de Judecătoria P., s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, condamnarea inculpatului T.M. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic. În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, majorată la 4 ani închisoare, în regim de detenţie. În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) din Codul penal, cu referire la art. 19 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul T.V. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic. În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, majorată la 4 ani închisoare, în regim de detenţie. Prin aceeaşi sentinţă, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală şi art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitat inculpatul H.V.S., pentru infracţiunea de complicitate la tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 48 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul H.V.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt de arbori, prevăzută de art. 48 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 109 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic. În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probaţiune B. la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă B. sau la S.C. Administraţia Pieţelor şi Târgurilor S.A. B. De asemenea, în baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 94 alin. (1) şi (2) din Codul penal, s-a precizat ca supravegherea executării obligaţiilor menţionate mai sus să se facă de către serviciul de probaţiune. S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 din Codul penal, referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 19, 20, 25 şi 397 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 1.357 şi art. 1.382 din Codul civil şi cu art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, s-a admis acţiunea civilă intentată de partea civilă Direcţia Silvică V. şi au fost obligaţi inculpaţii T.M., T.V. şi H.V.S., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 209.164 lei, reprezentând despăgubiri civile. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria P. a reţinut următoarele: Prin Rechizitoriul nr. 1.142/257/2016 din data de 21.03.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P. s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor T.M. şi T.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori, prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv de art. 109 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, şi a inculpatului H.V.S. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori, prevăzute de art. 48 alin. (2) din Codul penal raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv de art. 48 alin. (2) din Codul penal raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din Codul silvic, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal. S-a reţinut ca stare de fapt în actul de sesizare a instanţei că, în noaptea de 18/19.11.2016, inculpaţii T.M. şi T.V., cu complicitatea inculpatului H.V.S., au tăiat şi au sustras un număr de 255 de pomi de Crăciun din cultura specializată aparţinând Ocolului Silvic S., producând un prejudiciu de 209.164 lei. Starea de fapt reţinută prin rechizitoriu a fost susţinută cu adresa de calcul al prejudiciului (filele 7-8 din dosarul de urmărire penală), procesul-verbal de predare-primire pomi (fila 69 din dosarul de urmărire penală), procesul-verbal de reconstituire (filele 17-18 din dosarul de urmărire penală), declaraţii martori (filele 19-31 din dosarul de urmărire penală), declaraţii suspecţi/inculpaţi (filele 32-54 din dosarul de urmărire penală), fişe de cazier judiciar (filele 55-59 din dosarul de urmărire penală). În procedura de cameră preliminară, judecătorul de la prima instanţă a respins excepţiile invocate de inculpaţi şi, prin Încheierea pronunţată la data de 27.09.2017 în temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. 1.142/257/2016 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria P. În cursul cercetării judecătoreşti, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul T.V. a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat ca instanţa de fond să dea eficienţă, în privinţa lui, dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, fiind de acord ca judecarea cauzei să se desfăşoare în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, pe care şi l-a însuşit. În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială. Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanţă a reţinut că, în fapt, prin Adresa nr. 4.670 din 19.11.2016, Ocolul Silvic S. a sesizat organele de urmărire penală că din cultura specializată pe care o deţine au fost tăiaţi ilegal şi sustraşi de către autori necunoscuţi un număr de 255 de pomi de Crăciun (din care 25 erau abandonaţi). Ca urmare a cercetărilor efectuate s-a constatat că autorii infracţiunilor sunt inculpaţii T.M. şi T.V. şi că inculpatul H.V.S. a cumpărat de la cei doi inculpaţi pomii tăiaţi ilegal şi sustraşi. Astfel, la data de 18.11.2016, inculpaţii T.M. şi T.V. au luat hotărârea de a sustrage pomi de Crăciun din proprietatea Ocolului Silvic S.; inculpatul T.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul H.V.S., comunicându-i că îi oferă spre vânzare brazi de Crăciun, stabilind data şi locul livrării; în jurul orei 21,00, inculpaţii T.M. şi T.V. s-au deplasat la cultura specializată situată în punctul Fabrica, în imediata apropiere a DN 2L S.-P., de unde au tăiat un număr de 255 de pomi de Crăciun din specia brad, pe care i-au transportat în apropierea drumului. În jurul orei 24,00, inculpatul H.V.S. (domiciliat în B.) a sosit la locul indicat cu autoutilitara marca M.; inculpaţii T.M. şi T.V. au încărcat în maşina inculpatului H.V.S. pomii de Crăciun, încasând suma de 3.200 lei, pe care au împărţit-o; ulterior, inculpatul H.V.S. a transportat pomii în municipiul B., unde au fost depistaţi de organele de poliţie şi predaţi Ocolului Silvic B., întocmindu-se un proces-verbal. În ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitată în cauză s-a reţinut că Ocolul Silvic S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 209.164 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului şi suma destinată fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, infracţiunile de tăiere şi sustragere a pomilor de Crăciun fiind săvârşite într-o suprafaţă proprietate publică a statului. A arătat prima instanţă că, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora: "(...) în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel: a) pagubă în vegetaţia forestieră din păduri sau în vegetaţia forestieră din afara pădurii, denumită în continuare pagubă, constă în modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz, rezultată prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, tăierea crăcilor arborilor în picioare, urmate ori nu de însuşirea acestora, în condiţii ilegale; b) lăstari/puieţi - arbori cu diametrul la colet sub 2 cm; c) pomi de Crăciun - arbori din speciile brad, molid sau alte răşinoase cu diametrul la colet cuprins între 2,1 şi 12 cm." Potrivit dispoziţiilor art. 1.349 alin. (1) din Codul civil, „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane“, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că „cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral“. A apreciat instanţa de fond că din analiza textelor art. 1.349, art. 1.357 şi următoarele din Codul civil rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat. În cauză s-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile precizate, în sensul că există o faptă ilicită (respectiv, o acţiune de tăiere ilegală şi de sustragere a unui număr de 255 de pomi de Crăciun), un prejudiciu (în cuantum de 209.164 lei), legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu (rezultând din însăşi materialitatea faptelor comise), dar şi vinovăţia autorilor faptei ilicite. Pentru cele expuse, prima instanţă, în baza art. 19 şi 397 din Codul de procedură penală şi art. 1.349 alin. (1) şi (2) şi art. 1.357 din Codul civil, a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă. A precizat instanţa că prejudiciul nu reprezintă contravaloarea pomilor de Crăciun, care au fost recuperaţi şi predaţi părţii civile, ci suma calculată potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, destinată fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, rezultată în urma săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi. Împotriva Sentinţei penale nr. 42 din 21.03.2019, pronunţată de Judecătoria P., au formulat apel inculpaţii H.V.S., T.V. şi T.M. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori la data de 10.05.2019. III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a arătat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, „valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. c) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 3“. Pe de altă parte, art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede că „valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“. În cazul acestui din urmă text de lege, trimiterea la dispoziţiile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu mai este de actualitate, valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior fiind stabilită, la data săvârşirii faptelor, prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în prezent abrogată. Conform anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, valoarea factorului „k“ specific în cazul pomilor de Crăciun este de 6,125. În opinia părţii civile, îmbrăţişată de organele de urmărire penală, dar şi de instanţa de fond, în baza dispoziţiilor legale mai sus indicate, calculul prejudiciului produs în cauză prin tăierea şi sustragerea unui număr de 255 de pomi de Crăciun ar trebui să se facă prin înmulţirea factorului „k“ specific (6,125) cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (115 lei), precum şi cu numărul de pomi de Crăciun tăiaţi/sustraşi (255), la rezultatul astfel obţinut adăugându-se TVA. În speţă, valoarea prejudiciului reclamat de partea civilă se ridică la suma de 215.539 lei, din care s-a scăzut suma încasată din valorificarea celor 255 de pomi de Crăciun (6.375 lei), rezultând un prejudiciu final de 209.164 lei. De asemenea, Curtea de Apel Galaţi a precizat că există discrepanţă vădită dintre valoarea de piaţă a pomilor de Crăciun (6.375 lei) şi valoarea reclamată de partea civilă cu titlu de prejudiciu (215.539 lei), această din urmă valoare fiind de peste 30 de ori mai mare decât prima. Membrii completului de judecată de la instanţa de apel nu sunt de acord cu modalitatea de stabilire a prejudiciului, astfel cum aceasta a fost propusă de partea civilă şi, ulterior, confirmată de organele de urmărire penală şi de instanţa de fond. În opinia instanţei de apel, la calculul prejudiciului trebuie să se ţină seama şi de volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras, factorul „k“ specific fiind introdus de legiuitor tocmai pentru a compensa volumul redus al pomilor de Crăciun. În modalitatea propusă de partea civilă, la calculul prejudiciului se introduc doi factori artificiali (factorul „k“ specific şi preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, considerându-se, în mod cu totul arbitrar, că fiecare pom de Crăciun ar avea un volum de un metru cub), dar nu se ţine seama de singura valoare concretă, aceea a volumului materialului lemnos. Curtea a reţinut că regulile generale în materia întinderii reparaţiei sunt cele stabilite de dispoziţiile art. 1.385 din Codul civil, potrivit cărora: "(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.(2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.(4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei." Este unanim acceptat că, în cazuri speciale (cum este şi cazul pădurilor), legiuitorul are posibilitatea de a institui o răspundere civilă specială, dar aceasta trebuie să aibă întotdeauna o justificare obiectivă, însă în modalitatea de calcul al prejudiciului propusă de partea civilă nu se regăseşte o astfel de justificare, fiind cel puţin excesiv a afirma că valoarea de înlocuire/regenerare a materialului lemnos tăiat/sustras depăşeşte de peste 30 de ori valoarea lui de piaţă. IV. Punctele de vedere exprimate de curţile de apel şi instanţele judecătoreşti arondate În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanţelor judecătoreşti asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie curţile de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara. Ca observaţie generală trebuie menţionat că la nivelul instanţelor nu există o jurisprudenţă bogată astfel încât să fie relevantă în raport cu problema de drept analizată. În urma consultării instanţelor de judecată, s-au evidenţiat două opinii. 1. Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin înmulţirea factorului „k“ specific prevăzut în anexa nr. 3 pentru pomii de Crăciun cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În acest sens au opinat Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Buftea, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Curtea de Apel Târgu Mureş (Sentinţa penală nr. 76 din data de 1 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 690/326/2018; Decizia penală nr. 504/A din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 690/326/2018). La nivelul secţiei penale a Curţii de Apel Iaşi au fost conturate două opinii: Într-o primă opinie, o parte a judecătorilor Secţiei penale şi pentru cauze cu minori din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi judecătorii Secţiei penale a Tribunalului Vaslui au apreciat că legiuitorul a stabilit în mod clar şi explicit modalitatea de calcul distinctă care să aibă în vedere specificul acestor arbori, perioada de creştere, scopul pentru care au fost crescuţi şi destinaţia specială pentru comercializare. Faptul că legiuitorul a introdus în formula de calcul şi factorul „k“ alături de preţul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior nu poate fi cenzurat de către instanţă, scopul urmărit fiind recuperarea integrală a prejudiciului material care include şi timpul necesar pentru cultivarea pomilor de Crăciun. Într-o a doua opinie, o parte a judecătorilor Secţiei penale şi pentru cauze cu minori din cadrul Curţii de Apel Iaşi, judecătorii Secţiei penale a Judecătoriei Vaslui şi Judecătoriei Huşi au apreciat că se impune a fi avut în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras. La nivelul secţiei penale a Curţii de Apel Bucureşti au fost conturate următoarele opinii: La nivelul Secţiei I penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în unanimitate, s-a opinat în sensul că în privinţa infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos. La nivelul Secţiei a II-a penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti s-a conturat opinia majoritară în sensul că sesizarea este inadmisibilă, întrucât tinde la dezlegarea cauzei, nu a unei probleme generale de drept. Într-o opinie minoritară s-a susţinut că, în cazul infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, la calculul prejudiciului se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras. În acest sens a anexat Decizia penală nr. 1.754/A din 17 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.026/335/2014; Decizia penală nr. 91/A din 29 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 4.595/269/2018; Decizia penală nr. 1.370/A din 11 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 16.090/236/2016; Sentinţa penală nr. 76 din 1 iulie 2019, pronunţată de Judecătoria Topliţa în Dosarul nr. 690/326/2018. Judecătoria Întorsura Buzăului nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuţie, însă a anexat în copie Sentinţa penală nr. 24 din data de 9.04.2014, pronunţată în Dosarul nr. 198/248/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 344 din data de 27.06.2014, pronunţată de Curtea de Apel Braşov. Din hotărârea ataşată rezultă că valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin înmulţirea factorului „k“ specific prevăzut în anexa nr. 3 pentru pomii de Crăciun cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. 2. Valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin raportare la volumul efectiv al materialului lemnos tăiat sau sustras, factorul „k“ fiind introdus de legiuitor pentru a compensa volumul redus al pomilor de Crăciun. În acest sens au opinat Judecătoria Roman, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi (Sentinţa penală nr. 913 din 14.06.2019, pronunţată de Judecătoria Focşani în Dosarul nr. 7.608/231/2018, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.112/A din data de 8.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi); Curtea de Apel Piteşti, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Baia Mare, judecătoriile sectoarelor 1-6 Bucureşti, Tribunalul Călăraşi, Judecătoria Cornetu şi Judecătoria Teleorman. Judecătoria Oradea nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuţie, dar a precizat că au fost identificate hotărâri în care evaluarea pagubelor produse s-a făcut prin raportare la volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras, dar nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti având ca obiect pomi de Crăciun. Judecătoria Piatra-Neamţ nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuţie, însă a anexat în copie Sentinţa penală nr. 467 din data de 12.06.2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.989/279/2016. Judecătoria Târgu-Neamţ nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuţie, însă a anexat în copie Sentinţa penală nr. 57 din data de 20.02.2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.050/321/2013. Curtea de Apel Cluj nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuţie, însă a anexat în copie Sentinţa penală nr. 63 din data de 13.03.2017, pronunţată de Judecătoria Huedin în Dosarul nr. 1.771/242/2016, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 847/A din data de 24 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia Penală. Hotărârile ataşate sunt însă irelevante în contextul în care nu este precizată modalitatea de evaluare a pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun. Răspunsurile Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Făgăraş, Judecătoriei Rupea, Judecătoriei Zărneşti, Tribunalului Covasna, Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Judecătoriei Târgu Secuiesc, Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalului Arad, Tribunalului Timiş, Curţii de Apel Constanţa, Curţii de Apel Suceava, Tribunalului Cluj, Tribunalului Maramureş, Tribunalului Sălaj, Curţii de Apel Alba Iulia cuprind doar menţiunea neidentificării, în jurisprudenţa lor sau a instanţelor arondate acestora, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. V. Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, studii şi documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Prin Adresa nr. 1.038 din data de 5.12.2019, înaintată de Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, punctul de vedere exprimat este în sensul că sesizarea ce formează obiectul prezentului dosar este inadmisibilă, întrucât nu este întrunită condiţia privind existenţa unei veritabile chestiuni de drept, astfel cum a fost conturată în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privitoare la dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală. VI. Opinia specialiştilor consultaţi În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată opinia specialiştilor în drept penal asupra chestiunii de drept supuse examinării. Centrul de cercetări în ştiinţe penale din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Vest Timişoara a opinat în sensul că problema de drept supusă dezlegării este inadmisibilă, apreciind că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei veritabile chestiuni de drept. A arătat că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situaţia în care, în cursul soluţionării unei cauze penale, se pune problema interpretării şi aplicării unor dispoziţii legale neclare, echivoce şi care ar putea da naştere mai multor soluţii. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială. Un alt aspect precizat vizează împrejurarea că sesizarea trebuie să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la dezlegarea unor probleme pur teoretice ori la soluţionarea propriu-zisă a unor chestiuni ce ţin de fondul cauzei ori la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce ţin de particularităţile speţei. Mai mult, faptul că instanţa de apel constată o eventuală lacună legislativă ori o lipsă de previzibilitate a normei nu poate fi reglat pe calea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul fiind acela care trebuie eventual să modifice norma, fiind inadmisibilă completarea acesteia de către instanţa supremă. În concluzie, a apreciat că sesizarea se impune a fi respinsă, ca inadmisibilă, iar eventuala lipsă de previzibilitate a normei antamată de către instanţa de apel va putea fi tranşată doar printr-o eventuală constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale în discuţie de către Curtea Constituţională. VII. Examenul jurisprudenţei 1. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale În jurisprudenţa Curţii Constituţionale a fost identificată următoarea decizie relevantă pentru problema de drept ce formează obiectul examinării în cauză: Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2011. Curtea a reţinut că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetaţia forestieră din păduri şi din afara acestora, constând în modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare. Normele care reglementează modalităţile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea ştiinţifică a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. Curtea a constatat că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanţa judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigenţele impuse de Constituţia României şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a contravenţiilor la regimul silvic. 2. Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie La nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări, nu au fost identificate decizii relevante. VIII. Dispoziţii legale incidente - Art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic: "Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei." – Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora: "(1) Evaluarea pagubelor se realizează în mod unitar, indiferent de: a) natura proprietăţii; b) proprietar; c) modul în care acestea au fost produse.(2) Evaluarea pagubelor se diferenţiază în funcţie de producerea lor prin afectarea: a) arborilor; b) puieţilor sau lăstarilor; c) pomilor de Crăciun.(3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (...)“;" – Art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora: „Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. c) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 3.“; – Anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora: "Valoarea factorului «k» pentru prejudiciile înregistrate la pomi de Crăciun, pe specii sau grupe de specii:
┌────┬───────────┬───────────────────────────────────┐
│ │ │Valoarea factorului «k»*) pentru │
│Nr. │Prejudiciu │specia sau grupa de specii │
│crt.│înregistrat├───────────┬───────────┬───────────┤
│ │la: │Brad │Molid │Alte │
│ │ │ │ │răşinoase │
├────┼───────────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
├────┼───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1. │Pomi de │6.125│3.150│5.600│2.880│5.750│2.700│
│ │Crăciun │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
*) Valorile din coloanele 2, 4 şi 6 se aplică pentru calculul prejudiciului când nu se acordă limitarea răspunderii. Valorile din coloanele 3, 5 şi 7 sunt cele până la care poate scădea valoarea factorului «k» prin aplicarea limitării răspunderii care se stabileşte prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură." IX. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Analizând chestiunea de drept supusă dezlegării, judecătorul-raportor a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 567/275/2017*, raportat la chestiunea de drept supusă dezlegării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, reţine următoarele: Cu privire la admisibilitatea sesizării: Potrivit dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Rezultă din conţinutul textului de lege enunţat că admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe: - instanţa care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; – chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluţionare. Apreciindu-se în cauză asupra îndeplinirii condiţiilor cerute de art. 475 din Codul de procedură penală sub aspectul admisibilităţii sesizării, se constată învestirea Curţii de Apel Galaţi cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă, respectiv cu apelul formulat împotriva Sentinţei penale nr. 42 din data de 21.03.2019, pronunţată de Judecătoria P. în Dosarul nr. 567/275/2017*, şi, consultând jurisprudenţa în materie, se constată că asupra chestiunii de drept puse în discuţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi că aceasta nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Instanţa care a formulat întrebarea critică textele de lege ce stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetaţia forestieră din păduri şi din afara acestora. Normele care reglementează modalităţile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea ştiinţifică a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. Aşadar, acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu ajutorul cărora instanţa judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigenţele impuse de Constituţia României şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil, apreciază în mod obiectiv atât determinarea ştiinţifică a pagubelor, cât şi cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a contravenţiilor la regimul silvic. În consecinţă, aparent, între problema de drept a cărei lămurire se solicită şi soluţia ce se va da asupra acţiunii penale şi/sau civile de către instanţa pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicţie există o relaţie de dependenţă, în sensul că decizia Înaltei Curţi pronunţată în procedura prevăzută de art. 476 şi 477 din Codul de procedură penală poate fi de natură să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii din procesul principal - dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relaţiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecinţelor de natură civilă (Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014). În schimb, nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei veritabile chestiuni de drept, în accepţiunea conferită de practica judiciară a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, întrucât dispoziţiile legale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sunt clare, inteligibile şi neechivoce. Pentru dezvoltarea temei se impune a se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 17 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 30 octombrie 2019, cu consecinţe asupra cauzei de faţă, remarcabilă atât în conţinut, cât şi sub aspectul faptului că aserţiunile făcute în cuprinsul acesteia sunt aplicabile şi în cauza de faţă: În jurisprudenţa anterioară în materie s-a statuat, în mod progresiv, asupra înţelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei“, regăsită în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală. S-a subliniat, sub un prim aspect, că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situaţia în care, în cursul soluţionării unei cauze penale, se pune problema interpretării şi aplicării unor dispoziţii legale neclare, echivoce şi care ar putea da naştere mai multor soluţii. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială (Decizia nr. 19 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 29 iunie 2017, Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, Decizia nr. 6 din 2 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 15 aprilie 2016, Decizia nr. 20 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, şi Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018). Intervenţia Înaltei Curţi în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală este legitimă atunci când tinde la clarificarea înţelesului uneia sau mai multor norme juridice ambigue sau complexe, al căror conţinut ori succesiune în timp poate da naştere la dificultăţi rezonabile de interpretare pe cale judecătorească, afectând, în final, unitatea aplicării lor de către instanţele naţionale. În raport cu aceste aspecte, în contextul concret al cauzei, întrebarea formulată de către Curtea de Apel Galaţi nu se circumstanţiază unei veritabile chestiuni de drept, întrucât dispoziţiile legale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sunt clare, iar aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privind evaluarea pagubelor se impune în mod evident, determinând neîntrunirea condiţiei privind existenţa unei veritabile chestiuni de drept. Se constată aşadar că problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înţelege voinţa legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanţei supreme în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile. Aparenta problemă de drept ce face obiectul prezentei sesizări nu comportă nicio dificultate de interpretare, aspect ce reiese şi din examenul de jurisprudenţă al curţilor de apel. Împrejurarea că nu există jurisprudenţă la toate instanţele din sistemul judiciar pe aspectele semnalate, precum şi existenţa unor opinii minoritare pe aspectele respective, la care s-a raliat şi instanţa de sesizare, nu pot constitui argumente care să susţină că este vorba de o chestiune de drept care să necesitate pronunţarea unei hotărâri prealabile, atât timp cât dispoziţiile legale aplicabile în materie stabilesc cu claritate modalitatea de evaluare a pagubelor produse, prin raportare la factorul „k“ şi la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă. Pe de altă parte, este de menţionat că, prin Decizia nr. 28 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 9 decembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - recunoscând dreptul suveran al instanţelor de a aprecia asupra sesizării cu o întrebare prealabilă, întrucât aceasta se impune atunci când se constată că, la procesul deliberativ, există o greutate în interpretarea normelor de drept - a respins, ca inadmisibilă, sesizarea, având în vedere că din lectura încheierii prin care a fost învestită Înalta Curte cu întrebarea supusă dezbaterii, s-a observat că nu există probleme de interpretare a textului legal din partea completului Curţii de Apel, în condiţiile în care a explicat problema de drept, apreciind, totodată, că este competent şi în măsură să acorde o interpretare. Astfel, din modul de formulare a întrebării, dar mai ales din argumentele prezentate în susţinerea propriului punct de vedere, rezultă că instanţa de trimitere are o dezlegare neîndoielnică a problemei de drept. În acest context se constată că instanţa de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o confirmare a soluţiei ce se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, şi nu o dezlegare a unei probleme de drept ce impune apelarea la mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare, prin pronunţarea unei hotărâri prealabile obligatorii, de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru toate instanţele (Decizia nr. 26 din 23 noiembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 13 aprilie 2018). Or, procedura pronunţării unei asemenea hotărâri este condiţionată de existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanţa supremă rezolvarea în concret a speţei în formula confirmării sau neconfirmării soluţiei ce se prefigurează în cauză. În considerarea celor anterior expuse, având în vedere neîntrunirea condiţiilor cerute de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu va proceda la analiza pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a o respinge, ca inadmisibilă. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 475 şi 477 din Codul de procedură penală, se va respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privinţa infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privinţa infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“ Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 februarie 2020. PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE judecător Daniel Grădinaru Magistrat-asistent, Manuela Maria Puşcă -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
