Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovul de Jos, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 689/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 836D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Adelina Petcu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care se bazează pe un înscris ulterior, dar întemeiat pe o situaţie anterioară. În alte condiţii, s-ar ajunge la încălcarea art. 16, art. 21 şi art. 129 din Constituţie. 4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că respectiva condiţie a preexistenţei înscrisurilor rezultă din chiar textul de lege şi că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită, de fapt, modificarea şi completarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 689/86/2018, Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovul de Jos, judeţul Suceava, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, prin efectul dispoziţiilor legale criticate, nu poate fi solicitată revizuirea unei hotărâri judecătoreşti dacă înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au fost emise ulterior pronunţării acesteia, chiar dacă acestea atestă existenţa unei situaţii anterioare. Asimilarea acestei situaţii cu cea a invocării simple a unor veritabile înscrisuri noi ulterioare pronunţării hotărârii care se referă la situaţii anterioare, dar nu sunt atestate de înscrisuri preexistente, ar contraveni art. 16 şi art. 21 din Constituţie. 7. Principiul egalităţii este încălcat prin crearea unui regim privilegiat persoanelor care solicită revizuirea unei hotărâri întemeiată pe existenţa unui înscris nou cu dată anterioară hotărârii supuse revizuirii, faţă de persoanele care, deşi îşi întemeiază cererea de revizuire pe existenţa unui înscris nou cu o dată ulterioară pronunţării hotărârii, pot face dovada că eroarea de fapt din cuprinsul hotărârii era existentă la momentul soluţionării acesteia, înscrisul nou fiind susţinut de înscrisuri preexistente. 8. Cu alte cuvinte, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existenţa unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiţia să se refere la situaţii atestate de înscrisuri preexistente. 9. Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că dreptul de acces liber la justiţie nu este un drept absolut, trebuind să fie exercitat în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătoreşti. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanţelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita această cale de atac. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865, care au următorul conţinut: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere." 14. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să îşi producă efecte în cauză. 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi în art. 129 privind folosirea căilor de atac. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în acest sens reţinându-se, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.319 din 11 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 7 noiembrie 2011, Decizia nr. 1.048 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 16 septembrie 2011, Decizia nr. 876 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010, Decizia nr. 29 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, sau Decizia nr. 266 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008. 17. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătoreşti şi au fost edictate în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. 18. Cu aceleaşi prilejuri, Curtea a constatat că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, în concordanţă cu prevederile art. 124 din Constituţie privind înfăptuirea justiţiei. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanţelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum şi modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere egalităţii în drepturi, accesului liber la justiţie sau dreptului la un proces echitabil. 19. De asemenea, Curtea a stabilit că accesul liber la justiţie nu presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti - judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite. 20. Prin Decizia nr. 233 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 23 mai 2017, paragraful 29, Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat ce se ataşează hotărârii judecătoreşti impune obligaţia tuturor subiecţilor de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu ţine cont de hotărârea judecătorească pronunţată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, Curtea reţine că ar fi contrar, pe de o parte, autorităţii de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească şi, pe de altă parte, raţiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunţate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabileşte că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, are în vedere preexistenţa în timp a înscrisului doveditor din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reţinerea unei alte situaţii de fapt şi/sau de drept în cauza respectivă de către instanţa judecătorească ce a pronunţat hotărârea supusă revizuirii. 21. Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovul de Jos, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 689/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
