Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 1.104/54/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 127D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită faţă de celelalte părţi. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care aceasta s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, solicită menţinerea acesteia şi, ca atare, respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.104/54/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti - Sucursala Craiova, contestatară într-o cauză având ca obiect o contestaţie în anularea unei decizii pronunţate în faza procesuală a apelului de către Curtea de Apel Craiova, într-o cauză din materia insolvenţei. Această cauză aflată pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost strămutată la Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate generează o inechitate între părţile unui proces aflat în faza apelului, în ultimă instanţă, faţă de părţile unui proces în faza recursului, cele din urmă având o poziţie favorabilă, întrucât pot uza de calea de retractare a contestaţiei în anulare. Astfel, încălcarea principiului egalităţii în drepturi nu trebuie analizată din perspectiva inechităţii între părţile litigiului aflat în faza apelului, ci prin prisma inechităţii între părţile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunţată în apel şi părţile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunţată în recurs. 6. În opinia autoarei, dispoziţiile legale criticate încalcă şi accesul liber la justiţie al persoanei participante la procesul civil aflat în ultimă instanţă, respectiv accesul la o cale extraordinară de atac. Astfel, textul legal criticat reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula o contestaţie în anulare împotriva hotărârilor pronunţate în calea de atac a apelului şi care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului. Această limitare nu a fost însoţită de instituirea unei căi de atac efective la dispoziţia persoanei vătămate prin hotărârea instanţei de apel care a omis să cerceteze unul sau mai multe dintre motivele de apel cu care a fost învestită. 7. În final, autoarea arată că, prin neanalizarea motivelor de apel cu a căror judecată a fost învestită instanţa de apel, nu se respectă exigenţele specifice unui grad de jurisdicţie, deşi Codul de procedură civilă reglementează pentru astfel de cauze principiul dublului grad de jurisdicţie. Totodată, negarea posibilităţii de acces la instanţă pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă şi o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare şi la folosirea căilor de atac. 8. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. Lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta un motiv de casare este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiilor egalităţii în faţa legii şi celui privind accesul liber la justiţie, neputându-se, astfel, reţine nici existenţa unei limitări a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, respectiv a dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. O eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, apelantul având posibilitatea de a formula orice critici cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul. 9. În final, instanţa evocă decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile părţilor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs." 14. Dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 şi 4, la care dispoziţiile criticate fac trimitere, au următorul cuprins: "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; [...] 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză." 15. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate au fost modificate potrivit Legii nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, şi, în prezent, dispun că „Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă: "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză." 16. Având însă în vedere cele reţinute de Curte în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în prezenta cauză cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale. În plus, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate se observă că autoarea nu critică dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă în integralitatea lor, ci doar excluderea dispoziţiilor pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă din enumerarea pe care acestea o conţin. Ca atare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză îl reprezintă omisiunea legislativă a inserării în dispoziţiile criticate a dispoziţiilor de la pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, coroborate cu prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai răspuns unor critici similare celor care sunt formulate în prezenta cauză. Astfel, în Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, paragrafele 27-30, Curtea a reţinut constituţionalitatea excluderii din enumerarea conţinută în art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă a pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pentru următoarele motive: „Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens sunt deciziile nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, nr. 415 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 2 septembrie 2016, nr. 608 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 27 decembrie 2016, nr. 212 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017, şi nr. 646 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 22 ianuarie 2018. Astfel, în paragrafele 16-17 ale Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, Curtea a reţinut că apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta «un motiv de casare» este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.“ 19. Ulterior sesizării Curţii în prezenta cauză, precum şi pronunţării deciziei antereferite, Parlamentul a modificat, cum s-a indicat deja, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în sensul dorit de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include şi pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 20. Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenţei constante a Curţii, anterior evocate. Această jurisprudenţă nu poate fi înţeleasă decât în sensul că soluţia legislativă constatată ca fiind constituţională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestaţiei în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum şi a motivelor pentru care poate fi formulată. Într-adevăr, aşa cum a subliniat Curtea în Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, „În privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Beles şi alţii împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere“. 21. Ca atare, constatarea constituţionalităţii soluţiei legislative criticate în cauza de faţă şi care a fost înlocuită de către Parlament prin Legea nr. 310/2018 nu poate fi înţeleasă ca o statuare a faptului că această soluţie era/este singura compatibilă cu Constituţia. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 1.104/54/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
