Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬─┬──────────────────────┐
│Marian Enache │-│preşedinte │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Mihaela │-│judecător │
│Ciochină │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Cristian │-│judecător │
│Deliorga │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│-│judecător │
│Licu │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │-│judecător │
│Scântei │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │-│judecător │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Livia Doina │-│judecător │
│Stanciu │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │-│judecător │
│Tănăsescu │ │ │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Varga Attila │-│judecător │
├───────────────┼─┼──────────────────────┤
│Ioana Marilena │-│magistrat-asistent-şef│
│Chiorean │ │ │
└───────────────┴─┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Valeriu-Jean Ciripan în Dosarul nr. 2.553/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 583D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.192D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 161/2003, excepţie ridicată de Ioan Daniel Stadoleanu în Dosarul nr. 214/44/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.192D/2020 la Dosarul nr. 583D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 6 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.553/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Valeriu-Jean Ciripan într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a raportului de evaluare a incompatibilităţii, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). 8. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 214/44/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Daniel Stadoleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a raportului de evaluare a incompatibilităţii întocmit de ANI. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile criticate nu reprezintă norme previzibile şi suficient de clare în ceea ce priveşte aplicarea lor. Modalitatea în care este redactat textul legal indicat nu dă destinatarului textului posibilitatea de a înţelege în mod facil sfera activităţilor care îi sunt permise pentru a nu exista un caz de incompatibilitate. Astfel, textul criticat nu permite o delimitare clară între acele activităţi care pot genera o situaţie de incompatibilitate şi acele activităţi care sunt permise de legiuitor. Aparent, acest text ar stabili un regim derogator de la cazul de incompatibilitate aplicabil funcţionarului public, însă, în realitate, prin modalitatea sa de redactare, sunt generate interpretări care să restrângă cu totul posibilitatea exercitării oricărei funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat. Sintagma "legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public" nu respectă rigorile de previzibilitate şi predictibilitate, prevăzute de art. 1 alin. (5) şi art. 21 alin. (1) din Constituţie, şi nici normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000. În acest sens se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la calitatea legii, şi anume la cerinţele de claritate şi previzibilitate a normei de lege, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind claritatea legii. 10. Se mai susţine că neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate este cu atât mai evidentă cu cât, în cazul experţilor contabili, incompatibilităţile sunt stabilite în Codul de procedură civilă şi, respectiv, Codul de procedură penală. Nici Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România nu prevede situaţiile de incompatibilitate. 11. Autorii excepţiei susţin că sintagma "care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului", cuprinsă în dispoziţiile criticate, nu permite determinarea în concret a cazului de incompatibilitate ce poate apărea ca urmare a exercitării a două activităţi. Imprevizibilitatea textului porneşte de la faptul că legea (sau alte acte legislative subsecvente) nu prezintă o definiţie mai amplă a ceea ce se înţelege prin "legătură directă sau indirectă", prin ce anume se determină această legătură, care este sfera de activităţi ce pot genera un caz de incompatibilitate etc. Textul criticat ar reglementa o situaţie ce ar permite exercitarea şi a altor activităţi în domeniul privat, însă, prin neclaritatea şi imprevizibilitatea modalităţii de redactare, se dă posibilitatea unor interpretări ce ar limita drastic această "permisiune" pentru funcţionarii publici. În concret, având în vedere complexitatea activităţii unui funcţionar public, acesta, în mod teoretic, poate avea o legătură indirectă cu orice altă activitate care se desfăşoară în domeniul privat. Această neclaritate a textului permite ANI să constate existenţa unor cazuri de incompatibilitate în mod cu totul discreţionar. Astfel, în interpretarea care o dă textului criticat, ANI face trimitere fie la fişa de post a funcţionarului public, fie la studiile superioare pe care acesta le are, funcţionarul public neavând posibilitatea de a cunoaşte dacă poate apărea sau nu starea de incompatibilitate. Or, o astfel de abordare confirmă practic faptul că textul de lege criticat este deficitar. Propriu-zis, textul de lege nu stabileşte drept criteriu de determinare a legăturii directe sau indirecte o analiză comparativă a fişelor postului sau o analiză bazată pe studiile universitare pe care le are funcţionarul public, iar ANI, în lipsa unor elemente concrete previzibile din cuprinsul legii, se raportează la elemente ce nu puteau fi previzionate în mod rezonabil de către funcţionarul public. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât vizează doar modalitatea de aplicare şi interpretare a normei criticate, care este atributul instanţei învestite cu soluţionarea cauzei. Nu se poate reţine că este încălcat dreptul la acces la instanţă, cât timp prin promovarea cererii de chemare în judecată urmează să fie analizată legalitatea raportului de evaluare emis de către ANI. De asemenea, nu se poate reţine că norma juridică nu respectă rigorile de previzibilitate, întrucât este atributul instanţei judecătoreşti să interpreteze norma juridică şi să o aplice, inclusiv să decidă dacă funcţia exercitată în calitate de expert contabil este sau nu este în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, conform fişei postului. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Guvernul, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 583D/2020, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deoarece din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autorul acesteia critică omisiunea legiuitorului de a defini în cuprinsul Legii nr. 161/2003 conceptul de "legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public". 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile din Constituţie, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1), respectiv ale art. 96 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Din analiza motivărilor excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autorii acesteia critică numai teza a doua a art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, care are următorul conţinut normativ: "(...) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fisei postului." 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat face parte din secţiunea a 5-a: Incompatibilităţi privind funcţionarii publici a capitolului III: Incompatibilităţi din Legea nr. 161/2003 şi stabileşte că funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului. 21. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică, în esenţă, sintagma "legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public", deoarece aceasta permite interpretări ce restrâng cu totul posibilitatea exercitării oricărei funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, ceea ce nu respectă rigorile de previzibilitate şi predictibilitate. 22. Având în vedere aceste critici, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind o fază indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acelaşi sens, şi Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 23. În consecinţă, problema de drept invocată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la interpretarea sintagmei "care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public" - este, în realitate, una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. 24. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 161/2003, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUTIONALA În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Valeriu-Jean Ciripan în Dosarul nr. 2.553/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Ioan Daniel Stadoleanu în Dosarul nr. 214/44/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
