Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Petre P. Ivaşcu în Dosarul nr. 6.412/120/2017* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 110D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise, prin care completează motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţei judecătoreşti. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei şi menţinerea jurisprudenţei Curţii, respectiv a Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.412/120/2017*, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de către Petre P. Ivaşcu, reclamant într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare se stat. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că o lege organică, aşa cum este Legea nr. 223/2015, nu poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă care nu a fost adoptată într-o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, aşa cum impun prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie. 7. De asemenea prevederile art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, precum şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Legea fundamentală. 8. În opinia autorului, faptul că două legi consecutive, respectiv Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării, şi art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, conţin soluţii diametral opuse denotă lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, fiind astfel contrare principiilor securităţii raporturilor juridice şi al încrederii juridice protejate de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 9. În continuare, se arată că prevederile criticate realizează o diferenţă de tratament între persoanele ale căror pensii se află în plată, aducând în sprijinul acesteia considerentele din Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010 prin care a fost invocată Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit din 2006. 10. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că „se limitează dreptul garantat prin lege, iar măsura luată nu este necesară şi proporţională, este de natură de a aduce atingere înseşi existenţei dreptului său, reţinându-se contribuţiile CASS la valoarea totalului brut al veniturilor salariale, nu la procentul de 65%“. Totuşi, încheie autorul, dacă printr-o dispoziţie legală în vigoare se stabilesc calculul şi plata unor drepturi, iar condiţiile pentru acestea sunt îndeplinite, autorităţile nu pot, în mod deliberat, să diminueze cuantumul acestora. 11. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă arată că instituţia delegării legislative dă dreptul Guvernului să emită ordonanţe de urgenţă în anumite situaţii extraordinare, cu obligaţia motivării urgenţei, astfel că nu se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea instanţa judecătorească consideră că nu este încălcat nici dreptul fundamental la pensie, întrucât este dreptul legiuitorului să stabilească, respectiv să modifice, în funcţie de politica statului, de resursele financiare şi de prioritatea obiectivelor urmărite, condiţiile, criteriile de acordare, modul de calcul şi cuantumul valoric al pensiei, cu respectarea principiilor de bază prevăzute de Legea nr. 223/2015. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere, reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 şi nr. 784 din 29 noiembrie 2018, în sensul constituţionalităţii normei criticate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 5. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 29. - (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime. (3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).» 6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 30. - Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»“ 17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice, art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private şi art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la criticile extrinseci de neconstituţionalitate, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019. 19. Astfel, în paragraful 33 al deciziei antereferite, Curtea a constatat, cu privire la critica potrivit căreia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, că Guvernul poate adopta, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe. În plus, Curtea a reţinut că Guvernul poate adopta, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală, ordonanţe de urgenţă, numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Cu privire la ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală nu interzice adoptarea acestora în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. 20. Cu referire la pretinsa lipsă a situaţiei extraordinare, ca o condiţie impusă de art. 115 alin. (4) din Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă, Curtea Constituţională a constatat, în paragraful 34 al aceleiaşi decizii, că Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 cuprinde justificarea modificărilor aduse Legii nr. 223/2015, respectiv faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Aşa fiind, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textului constituţional mai sus amintit, sens în care s-a pronunţat şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. 21. În ceea ce priveşte critica formulată din perspectiva art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitor la principiul securităţii juridice, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, „incertitudinea - fie ea legislativă, administrativă sau cea care rezultă din practici ale autorităţilor - este un factor important care trebuie luat în considerare în evaluarea conduitei statului“ (a se vedea Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, şi Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunţată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 151). Cu toate acestea, circumstanţele invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate sunt departe de a pune în discuţie, din perspectiva respectării certitudinii legislative, conduita statului. Astfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 al acesteia, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 11 decembrie 2015, au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât cele două acte normative nu au produs efecte juridice simultan (a se vedea Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragraful 37). Modificarea unui act normativ care nu a apucat să intre în vigoare nu este de natură să genereze incertitudine legislativă. 22. Cu referire la critica autorului potrivit căreia nevalorificarea în baza de calcul al pensiei de serviciu a tuturor veniturilor pentru care s-au reţinut contribuţii CASS, Curtea reaminteşte că ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Prin urmare, efectuarea sau nu a unor plăţi cu titlu de contribuţii sociale aferente realizării unor venituri salariale nu reprezintă un criteriu pentru includerea sau nu a respectivelor venituri salariale în calculul pensiilor de serviciu. 23. În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa diferenţă de tratament pe care dispoziţiile criticate o realizează între persoanele ale căror pensii se află în plată, Curtea constată că nu este posibilă, în mod rezonabil, identificarea unei critici precise în susţinerea unei astfel de afirmaţii. Invocarea unor considerente din Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010 nu este de natură să schimbe această concluzie. 24. Prin urmare, aşa cum în mod constant a decis Curtea, o astfel de critică nu este admisibilă (a se vedea în sensul celor menţionate Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre P. Ivaşcu în Dosarul nr. 6.412/120/2017* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
