Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 165 din 25 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea D.G. Petrol - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.060/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.514D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, administratorul special Dan Ignişka, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând susţinerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar.
    4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere lipsa legăturii dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, faptul că motivele invocate de autoare privesc modul de aplicare a normelor procesual penale criticate în cauza concretă în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 617 din 22 septembrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 20 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.060/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea D.G. Petrol - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate, printre alţii, şi de autoarea excepţiei împotriva unei ordonanţe de clasare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neclare, lipsite de previzibilitate, câtă vreme există o contradicţie între cele două teze ale alineatului menţionat. Astfel, susţine că, în cauză, instanţa de judecată nu a înţeles la justa valoare principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare, preferând să aplice prima teză a alin. (4) al art. 94 din Codul de procedură penală, cu consecinţa transformării „dreptului“ procurorului de a restricţiona dreptul legal al suspectului de a consulta dosarul de la „cel mult 10 zile“ la o perioadă nedeterminată. Aşadar, susţine că, în cauză, instanţele judecătoreşti, în loc să aprecieze în mod just „limitarea“ restricţionării, în sensul chiar al scăderii de la 15 zile la 10 zile a unei eventuale restricţionări a accesului la dosarul de urmărire penală, au lăsat la dispoziţia procurorilor prezenţi în instanţă să decidă extinderea „interzicerii“ accesului la dosarul de urmărire penală chiar pentru o perioadă nedeterminată. Invocă şi alte cauze în care instanţa de judecată a interpretat şi a aplicat dispoziţiile art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală în sensul celor precizate anterior. Cu privire la dispoziţiile art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală, solicită să se constate că prevederile referitoare la judecătorul de cameră preliminară şi la atribuţiile acestuia sunt neclare şi imprecise, lipsite de previzibilitate în ceea ce priveşte drepturile de care beneficiază petenţii. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a refuzat să admită cereri referitoare la administrarea probelor, întrucât a apreciat că nu se află în situaţia de a îndeplini un rol activ în aflarea adevărului, reţinând, totodată, că dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile în speţă. Apreciază că, în acest fel, judecătorul de cameră preliminară acceptă ca Direcţia Naţională Anticorupţie să ascundă probe în dosar, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate. Prezintă şi alte aspecte procedurale din cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt formulate în mod clar şi precis, în sensul că se prevede în ce condiţii se poate restricţiona de către procuror accesul la dosarul de urmărire penală, în condiţiile în care urmărirea penală nu este publică. Arată că, în procedura de soluţionare a plângerii, petenta - autoare a excepţiei de neconstituţionalitate - a avut acces nelimitat la dosarul de urmărire penală, fiind acordate mai multe termene în acest scop, mai ales că au existat neclarităţi din partea acesteia cu privire la numărul de volume pe care îl conţine dosarul de urmărire penală. Menţionează, totodată, că dosarul de urmărire penală a fost înmânat petentei - autoare a excepţiei de neconstituţionalitate - şi în format electronic. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, reţine că acestea au constituit obiectul controlului de constituţionalitate în nenumărate rânduri, reglementarea actuală fiind formulată în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, reţine că textul de lege reglementează obiectul camerei preliminare, o fază intermediară a procesului penal. Or, împrejurarea că plângerea formulată împotriva soluţiei procurorului se soluţionează de judecătorul de cameră preliminară în camera de consiliu nu atribuie cauzei o procedură specială de soluţionare, petenta - autoare a excepţiei de neconstituţionalitate - realizând o confuzie în acest sens, procedura de cameră preliminară fiind parcursă doar atunci când instanţa este sesizată prin rechizitoriu, aspect care nu se regăseşte în speţa de faţă.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:
    - Art. 94 alin. (4): „(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.“;
    – Art. 340:
    "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă
(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
(3) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
(4) Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(5) În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.;"

    – Art. 342: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.“

    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, cât şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 7 referitor la principiul legalităţii şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, şi anume din punctul de vedere al legăturii dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, precum şi al limitelor de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte normele procesual penale ale art. 94 alin. (4) şi ale art. 340.
    14. În această situaţie, Curtea va examina cu prioritate problema de admisibilitate expres consacrată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respectiv lipsa legăturii dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, criticate, cu cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în soluţionarea plângerilor formulate, printre alţii, şi de autoarea excepţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanţe de clasare.
    15. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală, care reglementează obiectul procedurii în camera preliminară, nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepţiilor de neconstituţionalitate, condiţionând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care Curtea îl realizează în această situaţie, raportat la cauza în care a fost ridicată excepţia. Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanţei de contencios constituţional, incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Dacă autorul excepţiei nu are un interes real, personal în promovarea acesteia, posibila admitere a excepţiei nu schimbă cu nimic situaţia acestuia, ci priveşte numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20).
    16. Or, în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală nu rezultă o asemenea legătură a textului de lege criticat cu cauza concretă în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, cu consecinţa respingerii acesteia ca inadmisibilă, în raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.
    17. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 din Codul de procedură penală, Curtea reţine o problemă de admisibilitate prin raportare la limitele de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate. În acest sens, Curtea observă că, în cauza de faţă, pretinsa neconstituţionalitate a normelor procesual penale criticate este motivată exclusiv din perspectiva unor împrejurări concrete, individualizate la speţa aflată pe rolul instanţei de judecată, generate de restricţionarea consultării dosarului de urmărire penală de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de respingerea unor cereri formulate în cauză cu privire la administrarea probelor. În consecinţă, Curtea constată că, prin excepţia de neconstituţionalitate formulată, autoarea nu tinde spre evidenţierea unei reale contradicţii între textele de lege supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează, în realitate, modul de aplicare a normelor procesual penale criticate în ceea ce priveşte consultarea dosarului de urmărire penală şi administrarea probelor în soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară.
    18. Curtea reaminteşte însă că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate de către organele judiciare, la care face referire autoarea excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acesteia, nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci este de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. În consecinţă, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (4) şi ale art. 340 şi 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea D.G. Petrol - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.060/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016