Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ana Maria Constantinescu în Dosarul nr. 17.310/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 102D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile criticate reglementează un mod de recalculare a pensiei pentru cei care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară în anumite procente. Critica întemeiată pe art. 16 din Constituţie este nefondată, întrucât dispoziţiile criticate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei. De asemenea, critica întemeiată pe art. 21 din Constituţie este nefondată, deoarece persoana nemulţumită de modalitatea de calcul se poate adresa instanţei de judecată. În concluzie, apreciază reprezentantul Ministerului Public, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie respinsă ca nefondată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.310/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (1) lit. i) şi ale art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Ana Maria Constantinescu, contestatoare într-o cauză având ca obiect o contestaţie împotriva unei decizii de stabilire a unor drepturi de pensie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia invocă neconstituţionalitatea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, deoarece „i se încalcă dreptul de a i se valorifica adeverinţele depuse şi a art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 care încalcă art. 16 şi 21 din Constituţie“. De asemenea, potrivit autoarei, dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, deşi „valabile, nu sunt aplicate şi luate în calcul de către Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti“. În sfârşit, autoarea arată că „art. 168 alin. (1) lit. i), conform Legii 263/2010, nu prevede limitarea perioadei de calcul a pensiei speciale la data de 1 aprilie 2001, ci precizează că ultima perioadă este de la 1 aprilie 2001 - 25 octombrie 2015“. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 respectă prevederile art. 16 din Constituţie. În acest sens instanţa reţine că reglementarea se referă la posibilitatea pensionarilor de a beneficia de o majorare a pensiei rezultată din recalcularea acesteia, aspect de natură să adapteze pensia la situaţia concretă şi actuală a fiecărui pensionar. Măsura este aplicabilă tuturor pensionarilor destinatari ai Legii nr. 263/2010 aflaţi în aceeaşi situaţie, fără privilegii şi fără discriminări. 7. Art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţional şi prin raportare la art. 21 din Constituţie. Potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. Deşi în cuprinsul acestui alineat nu se indică, în mod expres, că această recalculare operează la cererea pensionarului, această concluzie se deduce din interpretarea alin. (1) din acelaşi articol. 8. Din analiza acestor prevederi legale rezultă că o modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie poate avea loc fie ca urmare a unei revizuiri din oficiu, fie la cererea pensionarului. Actul prin care se realizează revizuirea/ recalcularea este întotdeauna (sau ar trebui să fie) o decizie, fapt care rezultă din coroborarea art. 106 cu art. 116 din Legea nr. 263/2010. 9. Instanţa mai reţine că, din interpretarea art. 149 din Legea nr. 263/2010, rezultă că nici în cazul unor pretinse erori în privinţa modului de stabilire a pensiei, nici în cazul unor venituri sau stagii de cotizare nevalorificate sau incidente ulterior pensionării, legea nu permite valorificarea drepturilor pretinse decât cu respectarea procedurii legale, dreptul substanţial la revizuire sau la recalculare a pensiei fiind condiţionat de fiecare dată de efectuarea unui demers administrativ: fie contestaţia prevăzută de art. 149 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, fie cererea de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, fie cererea de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 - toate putând fi adresate numai casei teritoriale sau casei sectoriale de pensii de care aparţine pensionarul. 10. Instanţa precizează că, în baza liberului acces la justiţie, care nu este însă absolut şi necondiţionat, ci se exercită în condiţiile legii, pensionarul poate fie să atace decizia pronunţată asupra cererii de revizuire sau de recalculare ori hotărârea comisiei de contestaţii, fie să se adreseze direct instanţei în cazul în care casa teritorială sau casa sectorială de pensii ori comisia de contestaţii a omis să se pronunţe. 11. Ca urmare a celor anterior reţinute, instanţa constată că părţii din cauza în care a fost ridicată excepţia nu i s-a îngrădit liberul acces la justiţie, dovadă fiind chiar demersul judiciar ce face obiectul cauzei. Chiar dacă acest demers este precedat de o procedură administrativă nejurisdicţională, aceasta nu înseamnă că partea este privată de accesul la justiţie. 12. Instanţa judecătorească apreciază că art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 respectă prevederile art. 16 din Constituţie. În acest sens, instanţa reţine că măsura este aplicabilă tuturor pensionarilor destinatari ai Legii nr. 263/2010 aflaţi în aceeaşi situaţie, fără privilegii şi fără discriminări. 13. Instanţa judecătorească, în final, consideră că prevederile art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale prin raportare la art. 21 din Constituţie, din aceleaşi raţiuni pentru care apreciază că art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 respectă aceste exigenţe constituţionale. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei doar menţionează cele două texte din Legea fundamentală, fără a motiva neconstituţionalitatea. În sprijinul acestui punct de vedere face trimitere la jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că, la data soluţionării prezentei excepţii, conţinutul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat la 1 ianuarie 2018 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în forma criticată continuă să îşi producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în forma pe care o aveau la data sesizării Curţii. Dispoziţiile au următorul conţinut: - Art. 107 alin. (3): „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.“ – Art. 168 alin. (1) lit. i): „(1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: [...] i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.“ 19. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind liberul acces la justiţie. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea s-a pensionat în temeiul unei decizii emise în 2015 de Casa de Pensii Sector 2 Bucureşti. Această decizie a fost anulată printr-o sentinţă din 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale. Prin această sentinţă, Casa de Pensii Sector 2 Bucureşti a fost obligată, pe de o parte, să emită o nouă decizie, cu luarea în considerare a unor venituri suplimentare, şi, pe de altă parte, să îi plătească autoarei excepţiei de neconstituţionalitate diferenţele corespunzătoare. 21. Această nouă decizie a fost emisă de Casa de Pensii Sector 2 Bucureşti în 2017 şi a fost contestată prin acţiunea din faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Autoarea a invocat, în esenţă, nerespectarea de către autoritatea administrativă a sentinţei judecătoreşti din 2016. Această contestaţie a fost respinsă ca neîntemeiată în 2018, ulterior sesizării Curţii. 22. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia“, apare ca eronată susţinerea autoarei potrivit căreia acestea îi „încalcă dreptul de a i se valorifica adeverinţele depuse“. Dimpotrivă, aceste dispoziţii legale sunt favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate veniturile şi/sau stagiile de cotizare. Dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 oferă posibilitatea remedierii acestei situaţii, opţiune pe care autoarea a valorificat-o cu succes, prin pronunţarea sentinţei judecătoreşti din 2016. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei [...] dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. 23. Adevărata nemulţumire a autoarei excepţiei de neconstituţionalitate vizează modul de aplicare, în concret, de către autoritatea administrativă, prin decizia emisă în 2017, a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, şi nu conţinutul propriu-zis al acestora, care, aşa cum s-a arătat, îi este pe deplin favorabil. Or, în aceste condiţii, criticarea modului de interpretare şi/sau aplicare a legii excedează controlului de constituţionalitate a acesteia. Astfel, în paragraful 18 al Deciziei nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, Curtea a statuat că eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui însă motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 24. În continuare, Curtea reţine că autoarea nu formulează critici care să pună în discuţie conformitatea dispoziţiilor art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 cu prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1) din Constituţie. Şi din această perspectivă, deci, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii, potrivit căreia orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să fie motivată. În acest sens sunt relevante cele reţinute de Curte în paragraful 96 al Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, în care a reiterat cele statuate în Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, potrivit cărora simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ana Maria Constantinescu în Dosarul nr. 17.310/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
