Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 493 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 493 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 215 din 11 martie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena-Mihaela Panait în Dosarul nr. 21.737/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.321D/2020.
    2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 237 din 27 aprilie 2023 şi nr. 638 din 21 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 21.737/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Magdalena-Mihaela Panait într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate de aceasta cu privire la durata procesului penal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile procesual penale ce fac obiectul excepţiei sunt neconstituţionale, cât timp acestea nu prevăd o sancţiune în condiţiile nerespectării normei legale criticate. Reţine că dispoziţiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală urmăresc accelerarea soluţionării procesului penal, fiind un instrument, în acest sens, la dispoziţia părţilor şi a subiecţilor procesuali principali. Instituţia contestaţiei împotriva duratei procesului oferă părţilor posibilitatea de a acţiona în cazul încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, prezumându-se că organele de urmărire penală ar urma să respecte deciziile judecătoreşti, chiar şi în lipsa unei sancţiuni exprese. Susţine că remediul prevăzut de legiuitor este unul teoretic, formal, câtă vreme normele procesual penale criticate nu prevăd nicio sancţiune în cazul în care termenul stabilit de instanţă nu este respectat. Arată că termenul stabilit de instanţă este, în fapt, un termen de recomandare pentru organele de cercetare penală, nerespectarea acestuia neatrăgând vreo sancţiune, decât, eventual, sancţionarea disciplinară a magistratului. Or, o astfel de sancţiune nu este de natură să asigure celeritatea procesului penal, astfel încât să fie considerat cu adevărat un remediu pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil al părţilor.
    6. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens reţine că instituţia contestaţiei privind durata procesului penal a fost reglementată de legiuitor în sensul acordării unui remediu acceleratoriu, constând în reglementarea unor mecanisme juridice interne care să aibă ca efect soluţionarea proceselor în termene rezonabile. Reţine că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, cu privire la termenul rezonabil, exprimă realitatea că justiţia nu trebuie realizată cu întârzieri care să compromită eficienţa şi credibilitatea sa. Ideea că justiţia nu trebuie realizată cu întârzieri de natură să compromită eficacitatea şi credibilitatea ei este exprimată şi redată plastic prin două adagii, frecvent utilizate, respectiv „justice delayed, justice denied“ (o justiţie întârziată, o justiţie negată) şi „justice rétive, justice fautive“ (o justiţie lentă, o justiţie greşită). Apreciază că o concretizare a acestui principiu se regăseşte în art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, art. 99 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor constituie abatere disciplinară, iar în art. 99 lit. i) din legea citată este calificată ca atare şi efectuarea lucrărilor cu întârziere, din motive imputabile. Totodată, arată că, potrivit art. 13 din Codul deontologic al magistraţilor, aceştia sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea îndeplinirii cu celeritate, cu respectarea termenelor legale, iar, în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile, a lucrărilor ce le revin conform repartizării.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce priveşte soluţia de inadmisibilitate, reţine că autorul critică ceea ce legea nu prevede, respectiv lipsa reglementării unei sancţiuni pentru nerespectarea termenului stabilit pentru soluţionarea procesului penal. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate invocă considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 645 din 13 octombrie 2015, şi, totodată, reţine că nerespectarea de către un magistrat, în mod repetat şi din motive imputabile, a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, precum şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie abateri disciplinare conform prevederilor art. 99 lit. h) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Totodată, precizează că nerespectarea termenului de soluţionare a cauzei, fixat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi ca urmare a admiterii unei contestaţii, poate atrage în condiţiile legii şi răspunderea penală a procurorului. Apreciază că toate aceste sancţiuni pot constitui un remediu procedural care să satisfacă in concreto caracterul de efectivitate al normelor criticate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa admite contestaţia şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanţa de judecată să soluţioneze cauza, precum şi termenul în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată.“
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a mai examinat critica potrivit căreia dispoziţiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală nu reglementează o sancţiune pentru nerespectarea termenului de soluţionare a urmăririi penale, stabilit de către judecătorul de drepturi şi libertăţi în cazul admiterii unei contestaţii privind durata procesului penal. Astfel, prin Decizia nr. 487 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1123 din 25 noiembrie 2021, şi Decizia nr. 237 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 9 august 2023, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, reţinând, cât priveşte critica potrivit căreia legea procesual penală nu prevede sancţiunea aplicabilă în situaţia încălcării de către organele judiciare a termenului stabilit conform art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, aşa încât o astfel de critică este inadmisibilă (paragrafele 19, respectiv 32 ale deciziilor precitate).
    14. De altfel, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, şi Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12).
    15. Modificarea conţinutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul solicitat de autori.
    16. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena-Mihaela Panait în Dosarul nr. 21.737/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 493 din 17 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016