Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Andrei-Gabriel Burjan în Dosarul nr. 283/43/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 553D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 283/43/2019, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Andrei-Gabriel Burjan într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori prin care s-a apreciat că nu întruneşte condiţiile legale pentru încadrarea în funcţia de procuror, pe care a îndeplinit-o până în anul 1994, când a fost eliberat din funcţie, la cerere, prin dispoziţia procurorului general, respectiv prin demisie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt constituţionale numai dacă se referă la calificativele acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. Astfel, acordarea calificativelor reprezintă un act uno ictu ale cărui efecte s-au stins, s-au epuizat sub regimul legii în vigoare la momentul acordării calificativului, respectiv Legea nr. 60/1968 privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii. Nici această lege şi nici alte reglementări emise în aplicarea acestei legi nu cuprind nicio dispoziţie privind evaluarea procurorilor, procedura de acordare şi de contestare a calificativelor şi efectele acestora. Calificativele acordate sub regimul legii vechi constituie un fapt complet definitivat, realizat, care nu mai poate produce alte consecinţe juridice în afara celor expres prevăzute de legea de la acea dată când au fost acordate (în anul 1984, în speţă), nu poate produce alte consecinţe şi efecte viitoare fără a încălca principiul neretroactivităţii legii civile şi fără a înfrânge cerinţa previzibilităţii normei juridice. Prin urmare, calificativele acordate anterior apariţiei Legii nr. 303/2004 reprezintă, prin prisma conflictului de legi în timp, facta praeterita, realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi şi pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară, ar însemna să i se atribuie efect retroactiv. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 436 din 8 iulie 2014, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 cu privire la sintagma „nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar“ şi s-a stabilit că „dacă legea creează o situaţie juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că noua situaţie juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare.“ Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, deşi vizează abaterile disciplinare săvârşite anterior aplicării Legii nr. 303/2004, considerentele acestei decizii sunt pe deplin aplicabile şi în materia calificativelor acordate anterior Legii nr. 303/2004, calificative guvernate de legea în vigoare la data acordării acestora. 6. Se mai susţine că legea nouă nu poate atribui efecte cu conţinut prohibitiv unor acte/fapte definitivate, consumate deplin, sub regimul legii vechi, şi nu poate stabili alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii, săvârşirii sau producerii acestora. Or, criteriile de evaluare sub regimul legii noi sunt esenţial şi integral diferite de cele aflate sub imperiul Legii nr. 60/1968, legea veche acordând prioritate absolută elementelor de profil politico-ideologic al procurorului, rezultatele profesionale fiind raportate la modul în care reflectau elementele de profil al „omului nou“ al societăţii şi neprevăzând nicio procedură de contestare a calificativelor. Calificativele se acordau pentru profilul profesional şi de aceea erau calificativele „foarte bun“, „bun“ etc., iar nu calificative pentru activitate, de exemplu, „foarte bine“, „bine“ etc. 7. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin decizia invocată, ţinând seama de faptul că principiul neretroactivităţii legii civile este indisolubil legat de procesul de interpretare şi de aplicare a legii, se poate constata că textul ce cuprinde condiţia „nu a fost niciodată sancţionat disciplinar“ creează din perspectiva conflictului de legi în timp neajunsuri care sunt de natură a afecta principiul constituţional al aplicării pentru viitor a legii civile. Or, aceste argumente de neconstituţionalitate reţinute de instanţa de contencios constituţional se aplică mutatis mutandis în ceea ce priveşte sintagma „a avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“ din conţinutul art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, care este constituţional doar în măsura în care dispune numai cu privire la calificativele acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. 8. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a acordat un beneficiu foştilor magistraţi care doresc să revină în magistratură, însă a instituit câteva condiţii expres şi limitativ prevăzute, între care şi cea privind obţinerea calificativului „foarte bine“ pe toată durata exercitării funcţiei de magistratură. Această perioadă de minimum 10 ani de exercitare anterioară a funcţiei de magistrat poate fi valorificată pentru redobândirea funcţiei fără concurs, însă această valorificare este una completă, incluzând şi calificativele obţinute pe perioada exercitării funcţiei de magistrat. Acordarea calificativului ţine de esenţa exercitării funcţiei de magistrat în îndeplinirea calitativă a acestei funcţii, în timp ce perioada de referinţă de minimum 10 ani ţine de îndeplinirea cantitativă a acesteia. Fiind o condiţie intrinsecă a activităţii de magistrat exercitată anterior, aceasta nu poate fi separată sau disjunsă de funcţia însăşi, care a fost exercitată sub imperiul legii în vigoare la momentul exercitării sale. Or, atât timp cât această exercitare a funcţiei avute anterior produce efecte juridice din perspectiva legii noi, componenta calitativă a funcţiei nu poate fi înlăturată pe motiv că ar fi o aplicare retroactivă a legii. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile criticate nu intră în contradicţie cu principiul neretroactivităţii legii civile, acestea aplicându-se doar viitoarelor proceduri de numire în funcţia de judecător/procuror fără concurs. Astfel, dispoziţiile legale criticate se aplică numai pentru viitor, în cazul persoanelor care, îndeplinind condiţiile stipulate de lege, îşi manifestă intenţia de a fi numite, fără concurs, în funcţii vacante de judecător sau procuror, neputând atinge drepturi anterior stabilite. Prin Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar“ este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârşite după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. Guvernul consideră, însă, că cele două situaţii juridice sunt diferite, reglementarea condiţiilor de numire în funcţia de judecător sau procuror fără concurs fiind atributul legiuitorului şi fără a se putea aprecia că legea acordă alte efecte juridice unei situaţii epuizate înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Nu în ultimul rând, unul dintre argumentele care au fundamentat decizia amintită a instanţei constituţionale a avut în vedere dispoziţiile art. 4 teza finală referitor la derularea carierei din expunerea de motive a Cartei Europene privind Statutul Judecătorilor de la Strasbourg, 8-10 iulie 1998, potrivit căruia ceea ce este de temut este judecătorul blocat în mod ilegitim în promovare. Or, în cazul de faţă, norma criticată nu are incidenţă în ceea ce priveşte aspecte intervenite în derularea carierei unui magistrat în funcţie, ci reglementează o modalitate eminamente excepţională de acces în magistratură, fără concurs, astfel că şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de candidaţi pot fi mai restrictive, legiuitorul având o marjă largă de apreciere în această privinţă, iar condiţia desfăşurării anterioare de către candidat a unei activităţi caracterizate prin competenţă profesională şi performanţă reprezintă o cerinţă pe deplin justificată. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile din Constituţie, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introdus prin art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Textul de lege criticat are următorul conţinut normativ: „Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.“ 14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat în mod expres prin art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 28 decembrie 2021. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor şi procurorilor, fără a prelua fostul art. 33^1 din legea anterioară, criticat în prezenta cauză. 15. Chiar dacă textul criticat nu mai este în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat - art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 - a fost introdus prin Legea nr. 242/2018 şi abrogat prin Legea nr. 313/2021 şi dădea posibilitatea persoanelor care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine“ la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, să fie numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător ori procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat ori la instanţe sau parchete de grad inferior. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, fost procuror, susţine că, din cauza faptului că a obţinut calificativul „bun“ în anul 1984, atunci când a depus, în temeiul art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, cererea pentru numirea fără concurs în funcţia de procuror, Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins această cerere, deoarece nu a îndeplinit condiţia de a avea calificativul „foarte bine“ la toate evaluările. Astfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă de dispoziţiile de lege criticate, este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la evaluările efectuate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. 18. Referitor la aceste critici, Curtea constată că problema de drept dedusă judecăţii Curţii Constituţionale - aceea de a stabili dacă sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă în dispoziţiile de lege criticate, se referă şi la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 60/1968 pentru organizarea si funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România (care a fost abrogată prin Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească) sau se referă numai la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 303/2004 - este, în realitate, o problemă de interpretare şi aplicare în timp a normelor de lege în vederea soluţionării cazului concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. 19. Astfel, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 20. În consecinţă, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Andrei-Gabriel Burjan în Dosarul nr. 283/43/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
