Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) cu referire art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 664/45/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.774D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere scrisă, prin care a solicitat judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că, în realitate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită modificarea şi completarea legii. Acesta mai menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 606 din 27 septembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 533 din 9 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 664/45/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) cu referire la art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Georgescu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în condiţiile în care soluţia pe capătul principal nu priveşte fondul în sens larg, partea nu are deschisă calea de atac a revizuirii nici cu privire la soluţia pe capătul accesoriu, deşi aceasta reprezintă o statuare de fond ce afectează în mod direct drepturile patrimoniale ale părţii obligate la plata cheltuielilor de judecată. Or, revizuirea este o cale extraordinară de atac îndreptată împotriva erorilor de fapt săvârşite cu ocazia judecării, putând fi incidente multiple ipoteze în care partea ar putea pretinde, în raport cu prevederile art. 509 din Codul de procedură civilă, protecţia patrimoniului său afectat prin hotărârea definitivă pronunţată. Aşadar, în măsura în care se interpretează că dispoziţiile legale criticate nu deschid calea revizuirii în privinţa cererilor accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată într-o hotărâre pronunţată în contestaţie în anulare, acestea sunt neconstituţionale. 7. Se mai arată că cererea de revizuire formulată în cauză vizează anularea unei decizii civile pronunţate într-o cale extraordinară de atac, obiectul acesteia constituindu-l însă chestiuni asupra cărora instanţa a statuat în fond, întâia oară, în respectiva cale de atac, şi anume asupra cheltuielilor de judecată, dar, prin aplicarea regulii legalităţii şi unicităţii căii de atac consacrate, soluţia privitoare la capătul accesoriu este supusă regulilor de exerciţiu a căii de atac determinate prin raportare exclusivă la capătul principal de cerere. 8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază, prin preşedintele completului alcătuit din doi judecători, că excepţia de constituţionalitate este întemeiată, în timp ce pentru celălalt membru al completului prevederile legale criticate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) cu referire la art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. În realitate, din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese faptul că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, prevederi ce au următorul conţinut: - Art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:[...] 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor;“. 13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia pune problema părţii care a căzut în pretenţii şi care a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată printr-o decizie pronunţată în apel în cadrul procedurii contestaţiei în anulare. Partea susţine în cadrul cererii de revizuire formulate împotriva acestei decizii că, ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, s-au descoperit noi înscrisuri care dovedesc că instanţa judecătorească a fost în eroare atunci când a stabilit respectivul cuantum. Aşadar, analiza Curţii nu va viza ipoteza solicitării pe cale separată/distinctă a cheltuielilor de judecată. 15. Deşi, în principiu, se admite că respectivele cheltuieli de judecată pot fi cerute pe cale principală în cadrul unui alt proces, având în vedere prevederile art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în situaţia de faţă, partea care a pierdut procesul nu mai are posibilitatea de a contesta cuantumul cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei în anulare. Aceasta este consecinţa logică a faptului că acest cuantum a fost discutat în cadrul acţiunii „principale“, respectiv contestaţia în anulare. 16. Practic, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită calificarea cheltuielilor de judecată ca fiind obiectul unor cereri cu caracter principal, precum şi recunoaşterea căii de atac a revizuirii care să fie deschisă împotriva unei hotărâri judecătoreşti de respingere a unei contestaţii în anulare, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, acest lucru echivalând cu o solicitare de modificare şi completare a legii. În aceste condiţii, se constată că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispoziţiilor de lege criticate. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 664/45/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
