Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 206 din 10 martie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Georgeta Tiţă în Dosarul nr. 1.544/98/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.136D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.544/98/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Georgeta Tiţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate de parchet şi de autoarea excepţiei împotriva unei sentinţe penale pronunţate cu ocazia soluţionării cererii de revizuire formulate de parchet în defavoarea condamnatului. Instanţa de apel a invocat, din oficiu, excepţia de inadmisibilitate a apelului formulat de succesorii părţii civile.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 453 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale cu privire la cazul de revizuire prevăzut la alin. (1) lit. a) al aceluiaşi articol, astfel că se poate formula o cerere de revizuire, cu privire la acest din urmă caz de revizuire, şi în defavoarea condamnatului, nu doar în favoarea condamnatului, aşa încât au fost puse într-o poziţie de echilibru drepturile părţii civile cu cele ale condamnatului. Observă însă că dispoziţiile art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală nu au fost modificate, ca urmare a pronunţării deciziei instanţei de control constituţional menţionate, astfel încât să se menţină în echilibru drepturile părţii civile (în speţă, ale succesorilor acesteia) şi ale condamnatului, contrar dispoziţiilor art. 16 şi 21 din Constituţie. Aşa încât susţine că, potrivit normelor procesual penale criticate, succesorii condamnatului decedat pot introduce o cerere de revizuire, însă succesorii părţii civile nu pot formula o astfel de cerere, din această perspectivă apreciind că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că diferenţa de tratament juridic instituită prin dispoziţiile art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală între membrii de familie ai persoanei condamnate, după moartea acesteia, şi membrii de familie (succesorii în drepturi) ai persoanelor vătămate/părţilor civile este justificată de existenţa unor cazuri diferite. Acest tratament diferenţiat, pentru situaţii diferite în esenţă, are ca scop principal protejarea securităţii raporturilor juridice, mai ales în situaţia unei persoane cercetate penal şi achitate definitiv.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce priveşte soluţia de inadmisibilitate, reţine că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu are competenţa de a modifica sau completa prevederile supuse controlului şi, totodată, că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată cu ocazia soluţionării unei apel declarat omisso medio, într-o procedură de revizuire iniţiată de parchet, în cadrul căreia autoarea are calitatea de intimată. Pe fondul criticilor formulate, reţine că succesorii persoanei vătămate/părţii civile nu pot cere revizuirea în latura penală întrucât, prin ipoteză, aceştia nu au figurat ca părţi în procesul iniţial; or, câtă vreme revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, a cărei admitere în principiu determină rejudecarea cauzei, ea nu poate avea loc într-un alt cadru decât cel avut în vedere de instanţă în primul ciclu procesual. În acest sens, art. 455 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală prevede expres că pot cere revizuirea părţile din proces, în limitele calităţii lor procesuale. Arată că numai în cazul condamnatului legiuitorul derogă de la acest principiu, recunoscând membrilor de familie ai acestuia (indiferent că sunt sau nu şi „succesori în drepturi“/„moştenitori“) dreptul de a formula cerere de revizuire, chiar şi după decesul său, dacă revizuirea urmăreşte dovedirea netemeiniciei soluţiei de condamnare, raţiunea reglementării fiind aceea că, într-o astfel de situaţie, principiul aflării adevărului şi reabilitarea persoanei condamnate pe nedrept trebuie să prevaleze faţă de autoritatea de lucru judecat a hotărârii supuse revizuirii.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Pot cere revizuirea: a) părţile din proces, în limitele calităţii lor procesuale; b) un membru de familie al condamnatului, chiar şi după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului.“
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, normele procesual penale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin modul cum formulează criticile de neconstituţionalitate, autoarea solicită modificarea dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul completării acestora prin adăugarea succesorilor părţii civile printre persoanele care pot cere revizuirea în defavoarea condamnatului cât priveşte cazul de revizuire reglementat la art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
    14. Curtea reţine însă că o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de control constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, şi Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12).
    15. Modificarea conţinutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul solicitat de autoare.
    16. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Georgeta Tiţă în Dosarul nr. 1.544/98/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016