Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.583/1/2019
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │- preşedintele Secţiei a │
│Eugenia │II-a civile a Înaltei Curţi│
│Voicheci │de Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele completului │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Iulia │- judecător la Secţia a │
│Manuela │II-a civilă │
│Cîrnu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│George │- judecător la Secţia a │
│Bogdan │II-a civilă │
│Florescu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia a │
│Zaharia │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mărioara │- judecător la Secţia a │
│Isailă │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia a │
│Dorin │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Diana │- judecător la Secţia a │
│Manole │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a │
│Florentina│II-a civilă │
│Duminecă │ │
└──────────┴───────────────────────────┘
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.583/1/2019 este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Eugenia Voicheci, preşedintele Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarelor probleme de drept: "Cum se interpretează prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, respectiv dacă cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990" După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Eugenia Voicheci, preşedintele Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a dispus, prin Încheierea din 17 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 41.757/3/2018, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată. II. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 2. Art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018 (denumită în continuare Legea nr. 85/2014), prevede următoarele: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii: (…) 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului" III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată A. Hotărârea primei instanţe 3. Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă la 29 noiembrie 2018, debitoarea A, prin lichidator B, a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei în formă simplificată faţă de această societate. 4. În motivare s-a arătat că prin Rezoluţia nr. 126.940 din 10.10.2018 a persoanei desemnate din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, pronunţată în Dosarul nr. 5.033/1/ 2018, s-a admis cererea formulată de creditorul D.G.R.F.P. Bucureşti în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile (denumită în continuare Legea nr. 31/1990) şi s-a dispus înscrierea menţiunii privind numirea în calitate de lichidator a lui B, societatea A înregistrând creanţe către creditorii bugetari în cuantum total de 664.816 lei. 5. Lichidatorul a susţinut că nu poate continua procedura de lichidare potrivit Legii nr. 359/2004, deoarece nu se pot stinge debitele faţă de instituţiile statului, în vederea obţinerii de certificate fiscale fără datorii, necesar a fi depuse la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în vederea publicării, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c), raportat la art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014. Mai mult, lichidatorul a întocmit raportul prevăzut de art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990. 6. Prin Sentinţa civilă nr. 291 din 22.01.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă în Dosarul nr. 41.757/3/2018, a fost respinsă cererea formulată de debitoarea A, prin lichidator, ca neîntemeiată. 7. Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul-sindic a avut în vedere că, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, când cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. 8. Analizând probatoriul administrat în cauză, judecătorul-sindic a constatat că, odată cu cererea introductivă, la 29 noiembrie 2018 debitoarea a depus actele şi declaraţiile prevăzute de art. 67 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 şi că asupra averii debitoarei sunt înregistrate mai multe creanţe exigibile care, potrivit actelor depuse, nu pot fi acoperite cu lichidităţi aflate la dispoziţia societăţii. 9. Cu toate acestea, nu s-a făcut dovada că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 5 alin. (1) pct. 72 din lege în ceea ce priveşte existenţa unor datorii bugetare care trebuie să fie mai mici de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. B. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii judecătorului-sindic 10. Împotriva Sentinţei civile nr. 291 din 22.01.2019 a formulat apel debitoarea A, prin lichidator B, solicitând anularea sentinţei şi trimiterea cauzei către Tribunalul Bucureşti în vederea deschiderii procedurii simplificate de faliment împotriva societăţii A. 11. În motivarea cererii de apel s-a susţinut, în ceea ce priveşte interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, că acestea se aplică societăţilor aflate în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 doar în ceea ce priveşte valoarea-prag de 40.000 lei, nu şi cu privire la ultima teză a articolului menţionat. 12. S-a mai arătat că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, referitoare la existenţa unor datorii bugetare care trebuie să fie mai mici de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului se aplică debitorilor (societăţilor ce desfăşoară activitate, în funcţiune) care solicită deschiderea procedurii de insolvenţă şi cunosc componenţa pasivului societăţii, iar nu în cazul când cererea de deschidere a procedurii de faliment în forma simplificată este introdusă de debitor, prin lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Lichidatorul nu poate cunoaşte cuantumul datoriilor totale ale unei societăţi în situaţia în care acestuia nu i-a fost predată contabilitatea societăţii. IV. Motivele reţinute de instanţa de trimitere care susţin admisibilitatea sesizării 13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: a) de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât trebuie stabilit dacă acest text legal se aplică în toate situaţiile sau există situaţii de excepţie în care acesta nu este incident; b) problema de drept enunţată este nouă, deoarece, după consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) cu privire la cerinţa existenţei unei cauze aflate în curs de judecată, aceasta este întrunită, deoarece litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea se află în curs de judecată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă; e) relativ la condiţia potrivit căreia cauza să se afle spre soluţionare în ultimă instanţă, s-a constatat că şi aceasta este îndeplinită, întrucât Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. V. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 14. Legea nr. 85/2014 a prevăzut o serie de cerinţe pentru a se putea deschide procedura insolvenţei faţă de o persoană juridică (precum o societate constituită potrivit Legii nr. 31/1990), printre acestea enumerându-se şi cea a valorii-prag, respectiv a cuantumului minim al creanţelor pentru care se solicită declanşarea procedurii. 15. În forma iniţială a legii, art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 statua că valoarea-prag este de 40.000 lei, iar acest cuantum al creanţei trebuie să fie îndeplinit atât în situaţia în care cererea este formulată de un creditor sau de debitor, cât şi în cazul în care solicitarea este introdusă de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 [fiind vorba despre desemnarea lichidatorului de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de la sediul societăţii debitoare dizolvate, ca urmare a solicitării unui creditor, astfel cum reglementează dispoziţiile art. 237 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 31/1990]. 16. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-au modificat prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, adăugându-se teza a II-a care stipulează că, în ipoteza în care „cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului“. 17. Se observă că această modificare nu se mai referă şi la cererea depusă de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. 18. Or, în situaţia în care legiuitorul ar fi dorit ca şi în cazul acestui din urmă titular al cererii de deschidere a procedurii insolvenţei să se aplice acest criteriu restrictiv, în sensul ca valoarea creanţelor bugetare să fie sub 50% din totalul creanţelor debitorului, ar fi menţionat expres acest lucru, astfel cum s-a întâmplat în ipoteza reglementată de teza I a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, în cadrul căreia s-a stipulat că cerinţa valorii-prag trebuie să fie îndeplinită inclusiv în cazul cererii formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 19. În plus, textul nou-introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 trebuie interpretat şi prin raportare la scopul urmărit de acest act normativ. 20. Astfel, în nota de fundamentare a actului normativ se menţionează că unul dintre motivele care au determinat emiterea ordonanţei a fost evitarea afectării mediului concurenţial prin folosirea procedurilor insolvenţei în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenţei cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. 21. Aşadar, introducerea acestei noi cerinţe pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei (respectiv ca valoarea creanţelor bugetare să fie mai mică de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului) este justificată de încercarea unor debitori de a se sustrage de la plata creanţelor bugetare (care, uneori, sunt majoritare în raport cu creanţele de altă natură) prin formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. 22. Însă acest pericol nu există în cazul acţiunilor de deschidere a procedurii iniţiate de lichidatorul desemnat pentru debitor în procedura necontencioasă prevăzută de Legea nr. 31/1990, de vreme ce societatea debitoare este dizolvată, aceasta nemaidesfăşurând nicio activitate comercială. Ca atare, nu se pune problema intenţiei de fraudare a creditorului/ creditorilor bugetar/bugetari. 23. În acest context, faptul că teza a II-a a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, nu se referă şi la cererea de deschidere a lichidatorului este relevant pentru interpretarea teleologică a textului mai sus indicat, întrucât scopul actului normativ modificator (evitarea folosirii abuzive a mecanismelor instituite prin legea insolvenţei) nu se atinge prin restricţionarea posibilităţii practicienilor în insolvenţă de a declanşa procedura insolvenţei, neputându-se prezuma că aceştia acţionează pentru a frauda interesele creditorului bugetar/creditorilor bugetari. 24. În plus, trebuie subliniat că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza I din Legea nr. 85/2014 are în vedere trei titulari ai cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pentru creanţele de minimum 40.000 lei, şi anume: creditorii, debitorul şi lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Or, în condiţiile în care teza a II-a a art. 5 alin. (1) pct. 72 face referire doar la unul dintre aceşti titulari, interpretarea logică a acestui text ar conduce la concluzia că ceilalţi titulari sunt excluşi. VI. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Punctul de vedere al apelantei, prin lichidator, a fost exprimat în cererea de apel, astfel cum a fost redat anterior la pct. 11-12. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 26. Opinia exprimată de judecătorii Secţiei a II-a civile din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, fără a înainta şi hotărâri judecătoreşti, este în sensul că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 fac referire doar la debitor ca titular al cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, iar interpretarea logică a normei conduce la concluzia că ceilalţi titulari sunt excluşi. Modificarea introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 nu se mai referă şi la cererea depusă de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. 27. La nivelul Curţii de Apel Bacău, magistraţii Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Bacău, înaintând două hotărâri judecătoreşti, au opinat în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 28. În urma consultării judecătorilor specializaţi în materia insolvenţei şi a societăţilor comerciale din cadrul Curţii de Apel Braşov, fără a fi identificată şi practică judiciară, s-a conturat opinia conform căreia şi lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 poate să ceară deschiderea insolvenţei, dacă cuantumul creanţelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. S-a precizat că această chestiune de drept a fost abordată şi la întâlnirea preşedinţilor de secţie organizată de Institutul Naţional al Magistraturii la Ploieşti în perioada 26-27 iunie 2019, fără a se putea stabili o opinie majoritară în urma votului asupra celor două opinii prezentate în punctajul de discuţii întocmit de formatorul Institutului Naţional al Magistraturii. În urma consultării judecătorilor de la Secţia civilă a Tribunalului Covasna specializaţi în materia insolvenţei, s-a conturat opinia în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 29. Curtea de Apel Bucureşti a înaintat hotărâri judecătoreşti în care au fost adoptate ambele interpretări. A. Magistraţii din cadrul Secţiei a V-a civile ai acestei instanţe au apreciat că textul de lege trebuie interpretat sistematic şi în raport cu teza I a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, ce prevede că valoarea-prag de 40.000 lei, respectiv cuantumul minim al creanţei pentru a se putea introduce o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă, este aceeaşi atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul judiciar numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Aşa fiind, nu există nicio raţiune pentru care să se poată considera că prima teză a art. 5 alin. (1) pct. 72 este aplicabilă inclusiv cererilor formulate în numele debitoarei de către lichidatorul judiciar numit conform Legii nr. 31/1990, însă teza finală a aceluiaşi text de lege nu le-ar fi aplicabilă. S-a apreciat suplimentar faptul că în cuprinsul tezei finale a art. 5 alin. (1) pct. 72 nu a fost instituită nicio excepţie de la aplicarea acestor dispoziţii cererilor formulate în numele debitoarei de către lichidatorii desemnaţi conform Legii nr. 31/1990, întrucât cererea de deschidere a procedurii nu este formulată de către lichidatorul judiciar în nume propriu, ci acesta acţionează în calitate de reprezentant al debitoarei, conform art. 255 alin. (2) din Legea nr. 31/1990; în aceste condiţii, instituirea unei astfel de excepţii pe baza altor principii de interpretare nu poate fi primită, întrucât excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare. B. Secţia a VI-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti a comunicat că au fost exprimate următoarele opinii: - într-o opinie s-a apreciat că, pentru cererea de deschidere a procedurii formulată de debitor prin lichidatorul numit în procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990, condiţia suplimentară referitoare la procentul creanţelor bugetare din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este cerută de legiuitor. În motivarea acestei opinii s-a arătat că din lecturarea art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 rezultă că legiuitorul, atunci când se referă la cuantumul valorii-prag cu privire la cererea debitorului, include expres şi cererea de deschidere a procedurii formulată de debitor prin lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, iar atunci când adaugă condiţia suplimentară vizând procentul creanţelor bugetare se referă generic la cererea de deschidere a procedurii introdusă de debitor. Fiind vorba de o condiţie care implică o interdicţie, textul trebuie interpretat restrictiv, interpretul neputând adăuga la lege. Aceasta cu atât mai mult cu cât premisa de la care a pornit legiuitorul în cazul debitorului care formulează cererea de deschidere în nume propriu, aceea a preîntâmpinării atitudinii abuzive a acestuia de a cere intrarea în insolvenţă pentru a nu plăti datoriile bugetare sau a plăti cât mai puţin din acestea, nu se regăseşte în cazul lichidatorului numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Acesta din urmă, neavând un interes propriu, formulează cererea de deschidere tocmai pentru a recupera o parte cât mai mare din creanţă, apelând la mijloacele speciale puse la îndemână de procedura de insolvenţă prevăzută de Legea nr. 85/2014 pentru maximizarea activelor debitorului în scopul plăţii pasivului, cum sunt cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului, anularea actelor frauduloase etc. Un argument suplimentar se regăseşte în prevederea legală instituită în art. 270^1 din Legea nr. 31/1990, care, în cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvenţă, stabileşte imperativ obligaţia lichidatorului de a cere deschiderea procedurii insolvenţei, trimiţând la condiţiile legislaţiei insolvenţei; – într-o a doua opinie s-a apreciat că, pentru cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de debitor prin lichidatorul numit în procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990, condiţia suplimentară referitoare la procentul creanţelor bugetare din totalul declarat al creanţelor debitorului este cerută motivat de faptul că prevederea legală nu face distincţie între cererea de deschidere formulată de către un debitor prin reprezentantul său statutar şi cererea de deschidere formulată de către un debitor aflat în stare de dizolvare, prin lichidator, după cum nu face distincţie în ceea ce priveşte cerinţa cuantumului creanţelor bugetare între procedura generală de insolvenţă şi procedura simplificată de insolvenţă. Declararea creanţelor constituie o cerinţă nu numai pentru debitorul ce formulează cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă prin organele sale statuare, ci şi pentru cel reprezentat de lichidator, legea nefăcând nici în acest sens vreo distincţie. În ceea ce priveşte instanţele arondate Curţii de Apel Bucureşti, acestea au comunicat următoarele: Tribunalul Bucureşti a comunicat că, într-o opinie majoritară, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Într-o altă opinie minoritară, condiţia referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Tribunalul Ilfov a apreciat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, referitoare la valoarea-prag şi la procentul creanţei bugetare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, sunt aplicabile şi în cazul cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Punctul de vedere al judecătorilor Secţiei civile din cadrul Tribunalului Teleorman este în sensul că dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, nu se aplică cu privire la cererea de deschidere a procedurii de faliment în formă simplificată, când aceasta este introdusă de debitor sau lichidator. La nivelul Secţiei civile din cadrul Tribunalului Giurgiu, punctul de vedere al judecătorilor este unitar, în sensul că art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 nu se mai referă şi la cererea depusă de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. Opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Ialomiţa este în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea 31/1990. 30. La nivelul Curţii de Apel Cluj, înaintându-se hotărâri judecătoreşti, opinia majoritară a Tribunalului Specializat Cluj este în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. S-a argumentat că lichidatorul judiciar, chiar şi în situaţia în care a fost numit în condiţiile art. 237 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, nu acţionează în nume propriu, ci, în raport cu prevederile art. 255 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, stă în judecată în numele societăţii. Din acest motiv, cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă formulată de acesta reprezintă o cerere a debitoarei, care cade sub incidenţa art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014. Practica Secţiei a II-a civile din cadrul Curţii de Apel Cluj este în sensul că dispoziţia se aplică şi cererilor formulate de către lichidatorii numiţi la oficiul registrului comerţului în condiţiile Legii nr. 31/1990. 31. Curtea de Apel Constanţa a arătat că la nivelul Secţiei a II-a civile din cadrul Tribunalului Constanţa s-au identificat două opinii, după cum urmează: a. într-o primă opinie - exprimată prin Sentinţa civilă nr. 18 din 22 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 199/118/2019 - s-a apreciat că cererea formulată de debitoare, prin lichidator desemnat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în condiţiile Legii nr. 31/1990, este neîntemeiată şi a fost respinsă, întrucât valoarea totală declarată a creanţelor este de 84.066 lei, în integralitate creanţă bugetară. În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că întrunirea condiţiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 se aplică şi situaţiei debitorului dizolvat potrivit Legii nr. 31/1990; b. într-o a doua opinie - exprimată prin Încheierea nr. 305 din 7 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.032/118/2019 - sa apreciat admisibilă cererea formulată de lichidatorul desemnat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în condiţiile Legii nr. 31/1990, cu motivarea că debitoarea a fost dizolvată în baza Legii nr. 31/1990, fiindu-i desemnat lichidatorul care a formulat cererea introductivă, caz în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2014. Referitor la condiţia de admisibilitate a cererii formulate de lichidatorul debitoarei desemnat în baza Legii nr. 31/1990, în raport cu condiţia prevăzută de art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 privind procentul creanţelor bugetare, care trebuie să fie mai mic de 50% din totalul creanţelor neachitate de debitoare, judecătorul-sindic a constatat că această condiţie nu este incidentă în respectiva cauză, ci numai în situaţiile în care cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este formulată de debitoare, prin administratorul statutar. 32. La nivelul Secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Craiova a existat practică neunitară cu privire la problema de drept în discuţie, iar în cadrul întâlnirii lunare din 12 februarie 2019 s-a adoptat, cu majoritate, opinia potrivit căreia condiţia vizând procentul creanţelor bugetare de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului prevăzut de art. 5 alin. (1) pct. 72 ultima parte, completat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, nu se aplică şi cererilor debitorului formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, înaintându-se şi procesul-verbal întocmit în acest sens. Practica Secţiei a II-a civile din cadrul Tribunalului Dolj privind interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 era aceea a respingerii cererii, întrucât singura creanţă a debitorului este cea bugetară şi reprezintă 100% din totalul declarat al creanţelor debitorului, însă sentinţele de respingere pronunţate de Tribunalul Dolj au fost anulate, în calea de atac, de către Curtea de Apel Craiova, aceasta reţinând că, pentru cererea de deschidere a procedurii introdusă de debitor prin lichidatorul numit în procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990, condiţia suplimentară referitoare la procentul creanţelor bugetare din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este cerută de legiuitor. Opinia judecătorilor Secţiei a II-a civile a Tribunalului Gorj în legătură cu problema de drept pusă în discuţie a fost în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul creanţelor debitorului nu trebuie să fie îndeplinită şi în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, având în vedere specificul acesteia, în care nu se mai pune problema fraudării intereselor creditorilor bugetari. 33. Punctul de vedere exprimat de judecătorii Secţiei a II-a civile din cadrul Curţii de Apel Galaţi este în sensul că, pentru identitate de raţiune, şi cererile formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii stabilite de art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018. Opinia magistraţilor din cadrul Secţiei a II-a civile a Tribunalului Galaţi este aceea că nu trebuie să fie îndeplinită cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, în acelaşi sens fiind şi opinia judecătorilor din cadrul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Vrancea. 34. Opinia exprimată de judecătorii din cadrul instanţelor judecătoreşti din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, însoţită de hotărâri judecătoreşti, a fost în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului trebuie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 35. Cu privire la chestiunea de drept în discuţie, Secţia a II-a civilă din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a arătat că aceasta a făcut obiectul şedinţei în care s-au dezbătut probleme de drept şi probleme de practică neunitară aferente trimestrului I 2019, cu unanimitate hotărându-se inaplicabilitatea condiţiei vizând ponderea creanţei bugetare, reglementată de dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, câtă vreme lichidarea societăţilor dizolvate potrivit dispoziţiilor acestei legi constituie o obligaţie legală, instituită tocmai în vederea protejării principiului stabilităţii circuitului civil şi pentru a înlătura situaţiile de incertitudine referitoare la drepturile şi obligaţiile societăţii dizolvate, precum şi situaţia patrimoniului şi a asociaţilor/acţionarilor acesteia. 36. Opinia judecătorilor specializaţi în materie din cadrul Curţii de Apel Suceava şi al Tribunalului Suceava este în sensul că cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu trebuie să fie îndeplinită şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 37. Orientarea practicii judiciare la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, înaintându-se şi hotărâri judecătoreşti relevante, este în sensul că şi în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul desemnat în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 se verifică îndeplinirea cerinţei legale prevăzute de art. 5 alin. (1) pct. 72 teza a II-a din Legea nr. 85/2014, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, iar în ipoteza în care această cerinţă legală nu era îndeplinită, cererile de deschidere a procedurii insolvenţei înaintate de lichidator au fost respinse ca inadmisibile. 38. Tribunalul Arad şi Tribunalul Timiş, instanţe arondate Curţii de Apel Timişoara, au considerat că dispoziţia este aplicabilă numai în cazul cererilor introduse de către debitoare, iar nu şi în cazul cererilor introduse de către lichidatorul judiciar numit în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, acesta fiind şi punctul de vedere exprimat de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Timişoara cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional. 39. Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.439/C/2103/III-5/2019 din 10 iulie 2019, a arătat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 40. La nivelul Curţii Constituţionale şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a fost identificată jurisprudenţă cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 41. Prin raportul întocmit în cauză conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 42. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate a acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: - existenţa unei cauze în curs de judecată; – judecata cauzei să se afle în ultimă instanţă pe rolul tribunalului, al curţii de apel sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; – ivirea unei chestiuni de drept esenţiale, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 43. Primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât curtea de apel, legal învestită cu soluţionarea unui apel în materie de insolvenţă, urmează să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. 44. Chestiunea de drept relevată este determinantă pentru soluţionarea pe fond a cauzei, fiind esenţial să se stabilească dacă legea impune sau nu condiţia că, şi pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului, precum în cazul unei cereri introductive formulate de debitor, prin organele statutare. 45. Astfel, în speţă, judecătorul-sindic a respins cererea introductivă privind deschiderea procedurii simplificate de faliment, reţinând că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind existenţa unor datorii bugetare mai mici de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. 46. Prin apelul formulat împotriva hotărârii de primă instanţă, lichidatorul societăţii debitoare a susţinut interpretarea potrivit căreia legea nu prevede cerinţa de mai sus în cazul societăţilor dizolvate la care a fost numit lichidator în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990. 47. Din jurisprudenţa şi punctele de vedere indicate de curţile de apel rezultă divergenţa de interpretare a art. 5 alin. (1) pct. 72 teza ultimă din Legea nr. 85/2014, cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. 48. Se constată existenţa unei chestiuni de drept reale, care priveşte interpretarea diferită a unui text de lege neclar, ce prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii. 49. În fine, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii problemei de drept. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative a intrat în vigoare recent, la 2 octombrie 2018, introducând o condiţie nouă referitoare la valoarea-prag (cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă). 50. Divergenţele de interpretare nu au fost înlăturate până în prezent şi nici nu au făcut obiectul unei jurisprudenţe constante a instanţelor, iar chestiunea de drept nu a fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu face obiectul unui recurs în interesul legii. B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 51. Prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, a fost modificat art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, în sensul adăugării unei noi fraze cu următorul conţinut: "Când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului" 52. Din preambulul acestei ordonanţe de urgenţă rezultă că emiterea actului normativ a avut ca premisă, între altele, necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanţelor bugetare faţă de societăţile aflate în stare de insolvenţă şi necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurenţial prin folosirea procedurilor insolvenţei în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenţei cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. 53. În expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, elaborat de Guvernul României cu nr. E181/27.09.2018 şi înregistrat la Senat cu nr. L607/02.10.2018, au fost expuse motivele emiterii proiectului de act normativ şi s-a arătat că una dintre schimbările preconizate se referă la întărirea regulilor privind responsabilizarea debitorului în gestionarea activităţii şi plata datoriilor către bugetul de stat, prin stabilirea unei condiţii suplimentare pentru deschiderea procedurii, şi anume ca debitorul să poată obţine deschiderea procedurii numai dacă cuantumul creanţelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. S-a precizat că această măsură va da posibilitatea organului fiscal de a identifica, împreună cu contribuabilul, cele mai bune soluţii în vederea colectării optime a creanţelor bugetare, dar şi a continuării activităţii de către contribuabil, în sensul viabilizării activităţii acestuia, folosindu-se cu precădere posibilităţile de acordare a facilităţilor la plată, prevăzute deja în procedura fiscală (de exemplu, eşalonarea la plată, cu anularea penalităţilor de întârziere). De asemenea, această măsură urmăreşte asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenţei, strict pentru evitarea plăţii obligaţiilor fiscale către bugetul public, astfel încât să se asigure protejarea interesului public major de colectare a impozitelor şi taxelor la buget şi asigurarea unui mediu concurenţial loial. Se creează astfel o excepţie de la regula generală potrivit căreia debitorul care are o obligaţie de minimum 40.000 lei poate intra în mod voluntar în insolvenţă. 54. În calitate de cameră prim sesizată, în şedinţa din 21 noiembrie 2018 Senatul a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 cu modificări, una dintre acestea fiind în sensul eliminării ultimei fraze din art. 5 alin. (1) pct. 72 al Legii nr. 85/2014, a cărei interpretare face obiectul prezentei proceduri. 55. În prezent, procedura parlamentară referitoare la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 se află în curs la Camera Deputaţilor (cameră decizională), având nr. PL-x 721/28.11.2018. 56. Evoluţia legislativă şi motivele reglementării prezentate anterior sunt deosebit de relevante pentru aplicarea metodei de interpretare istorico-teleologică. Astfel, intenţia legiuitorului poate fi determinată prin raportare la premisele modificării normative, dar şi la scopul urmărit. 57. Pentru a stabili dacă legiuitorul a urmărit ca, şi pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, să fie aplicabilă condiţia referitoare la cuantumul creanţelor bugetare reglementate în cazul unei cereri introductive formulate de debitor, prin organele statutare, trebuie observat dacă obiectivele urmărite sunt plauzibile în ambele situaţii. 58. Or, în situaţia în care atribuţiile lichidatorului sunt limitate legal la operaţiunile, actele şi procedurile implicate de lichidarea societăţii, nu există riscul unei utilizări abuzive a procedurii insolvenţei, doar pentru evitarea plăţii obligaţiilor fiscale, după cum nu mai există nici raţiunea continuării/viabilizării activităţii debitorului şi nici a utilizării facilităţilor la plată prevăzute în procedura fiscală, în scopul optimizării colectării creanţelor bugetare. 59. În acelaşi sens deschiderea procedurii simplificate de faliment ar crea cadrul juridic, în condiţii de transparenţă şi sub controlul judiciar exercitat de judecătorul sindic, pentru formularea unor acţiuni în anularea actelor/transferurilor efectuate în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, precum şi a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului. 60. În concluzie, utilizând metoda de interpretare teleologică, rezultă că, pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, nu este aplicabilă cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare. 61. La aceeaşi concluzie se ajunge şi utilizând interpretarea logică şi gramaticală a textului legal. 62. Astfel, dacă în ceea ce priveşte valoarea-prag de 40.000 lei se menţionează expres că ea este aplicabilă atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, în ultima frază a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 se menţionează doar cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă introdusă de debitor. 63. Aşadar, modificarea adoptată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 nu a mai inclus referirea la lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. Dacă legiuitorul a simţit nevoia să se refere expres la acest lichidator în cazul valorii-prag, era logic să procedeze la fel şi în cazul condiţiei privind cuantumul creanţelor bugetare, dacă ar fi urmărit ca aceasta să se aplice şi pentru cererile introductive formulate de lichidator. 64. Argumentul potrivit căruia cererea de deschidere a procedurii nu este formulată de către lichidatorul judiciar în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al debitoarei, conform art. 255 din Legea nr. 31/1990, nu are puterea de a fundamenta o altă interpretare. 65. În cuprinsul Legii nr. 85/2014, în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 există reglementări speciale şi derogatorii. Astfel, la art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 se stipulează că: „...Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) şi k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) şi d), precum şi a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“. 66. Prin urmare, chiar dacă potrivit normei generale lichidatorul stă în judecată în numele societăţii debitoare, în cadrul legii speciale a insolvenţei cererea introductivă formulată de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990 are un regim juridic diferit şi derogatoriu în raport cu cererea formulată de debitor prin organele statutare. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă în Dosarul nr. 41.757/3/2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2019. PREŞEDINTELE SECŢIEI A II-A CIVILE judecător EUGENIA VOICHECI Magistrat-asistent, Ileana Peligrad -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
