Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Ştirbu în Dosarul nr. 3.938/118/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.731D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.938/118/2017, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Ştirbu în cadrul apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.285 din 26 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul civil nr. 3.938/118/2017, având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16, întrucât stabilesc un regim de calcul al pensiei militare de stat discriminatoriu pentru cei care nu mai au calitatea de cadru activ în momentul deschiderii dreptului la pensie, în raport cu cei care au această calitate la momentul respectiv. Existenţa calităţii de cadru activ la momentul deschiderii dreptului la pensie nu poate fi un criteriu legal şi legitim pentru stabilirea cuantumului acesteia. Prevederea criticată stabileşte un cuantum inferior al pensiei faţă de situaţia în care aceeaşi persoană ar fi avut calitatea de cadru activ la momentul pensionării. Un astfel de criteriu încalcă principiul egalităţii în drepturi. 6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În acest sens, arată că, analizând art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, raportat la art. 19 din aceeaşi lege, constată că nu există regimul discriminatoriu criticat de autorul excepţiei, deoarece se aplică aceeaşi modalitate de calcul al pensiei, cu aceleaşi consecinţe, indiferent dacă beneficiarul pensiei militare are sau nu la data pensionării calitatea de cadru militar activ. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 784 din 29 noiembrie 2018, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).“ 12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, sau Decizia nr. 287 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 iulie 2021, instanţa de contencios constituţional a respins excepţiile de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei, principiu menţionat în art. 2 lit. f) din actul normativ analizat. Cu toate acestea, simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat (a se vedea Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019). 14. Curtea a mai reţinut că modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat reprezintă o manieră prin care legiuitorul a ţinut seama de diferenţele obiective dintre diversele categorii de beneficiari reglementate de Legea nr. 223/2015. Astfel, stabilirea condiţiilor pentru acordarea pensiilor militare de stat şi a modului de determinare a cuantumului acestor pensii pentru diferite categorii de beneficiari se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. 15. De asemenea, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 16. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile, ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei, şi Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei). 17. În acest context, instanţa constituţională reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, instituind reguli de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 din lege, reglementează o ipoteză juridică distinctă de cea prevăzută de art. 29 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ. Astfel, regulile de determinare a cuantumului pensiei de serviciu sunt diferite, acestea fiind determinate de situaţiile diferite în care se află diversele categorii de beneficiari ai Legii nr. 223/2015. Dispoziţiile art. 29 alin. (3) din această lege au în vedere militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au acumulat o vechime în serviciu. Din contră, dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege reglementează situaţia militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici care îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei de serviciu. 18. În consecinţă, Curtea constată că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu pentru categorii distincte de destinatari ai Legii nr. 223/2015 respectă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie, care nu interzice existenţa de reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Ştirbu în Dosarul nr. 3.938/118/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
