Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 488 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 488 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 144 din 18 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul penal „în interpretarea dată de ÎCCJ prin RIL nr. 9/2008“, excepţie ridicată de Gabriel-Valentin Tulea în Dosarul nr. 4.582/121/2019 a1 al Tribunalului Brăila - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 475D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul invocă aspecte de interpretare şi aplicare a normelor procesual penale criticate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că verificarea rechizitoriului nu reclamă un demers de regularizare distinct, fiind suficientă menţiunea privind verificarea pe actul de trimitere în judecată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 18 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.582/121/2019 a1, Tribunalul Brăila - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul penal „în interpretarea dată de ÎCCJ prin RIL nr. 9/2008“. Excepţia a fost ridicată de Gabriel-Valentin Tulea într-o cauză în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, proxenetism în formă continuată şi instigare la spălarea banilor în formă continuată, în concurs real. Autorul excepţiei a formulat cereri şi excepţii privind faza de urmărire penală, printre care a solicitat să se constate nelegalitatea sesizării instanţei întrucât rechizitoriul nu a fost verificat de către procurorul ierarhic superior. Cu privire la acest din urmă aspect, printre altele, autorul excepţiei a susţinut că actul procesual prin care trebuia realizată verificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului este ordonanţa prevăzută de art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală. Totodată, autorul excepţiei a apreciat că Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea recursului în interesul legii, şi-a încetat efectele în baza art. 474^1 din Codul de procedură penală, întrucât, în noua reglementare procesual penală, procurorul nu mai poate emite o rezoluţie ca act de procedură.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, dacă Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - prin care a fost admis recursul în interesul legii şi s-a decis că „Dispoziţiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală [s.n. din 1968] se interpretează în sensul că, rechizitoriul trebuie să conţină menţiunea «verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei». Lipsa acestei menţiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în condiţiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.“ - produce încă efecte obligatorii, înţelege să invoce excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin decizia menţionată, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3), ale art. 131 alin. (2) şi ale art. 132.
    6. Tribunalul Brăila - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, nu comportă niciun element de neconstituţionalitate din punctul de vedere al prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3), ale art. 131 alin. (2) şi ale art. 132 din Constituţie, fiind dispoziţii cu un conţinut normativ suficient de clar, precis şi previzibil în aşa fel încât destinatarul acestora să îşi poată adapta conduita la exigenţele impuse de legiuitor.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 286 alin. (1) din Codul penal „în interpretarea dată de ÎCCJ prin RIL nr. 9/2008“. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă legea nu prevede altfel.“
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 131 alin. (2) potrivit căruia Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii, şi ale art. 132 privind statutul procurorilor.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, şi anume din punctul de vedere al structurii excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi al limitelor de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
    13. În această situaţie, Curtea reţine cu prioritate problema de admisibilitate expres consacrată de dispoziţiile art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, câtă vreme autorul invocă dispoziţiile constituţionale privind principiul legalităţii, dreptul la un proces echitabil, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea faţă de prevederile constituţionale invocate. Curtea reaminteşte că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, iar textul de referinţă este unul general, instanţa de control constituţional va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Curtea a precizat că aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie din cauza generalităţii sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“.
    14. Având în vedere că în prezenta cauză autorul excepţiei de neconstituţionalitate a procedat la simpla enumerare a dispoziţiilor legale criticate şi la enumerarea normelor constituţionale pretins încălcate, fără a prezenta motive sau argumente în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, şi cum din această formulare a excepţiei nu se poate deduce, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituţionalitate, constatăm că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    15. În subsidiar, cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate analizată, Curtea reţine şi o problemă de admisibilitate prin raportare la limitele de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea observă că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate de către autor a fost determinată de faptul că judecătorul de cameră preliminară a apreciat, prin Încheierea din 18 martie 2020 (de sesizare), pagina 58, pronunţată în Dosarul nr. 4.582/121/2019 a1, prin care a respins ca neîntemeiate excepţiile de nelegalitate a actelor de urmărire penală şi a rechizitoriului, precum şi cererile de excludere a unor probe din faza de urmărire penală formulate, printre alţii, şi de autorul excepţiei şi a dispus începerea judecăţii în cauză inclusiv cu privire la autorul excepţiei de neconstituţionalitate, „ca fiind în continuare aplicabile dispoziţiile Deciziei nr. 9 din 18.02.2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 10.12.2008, conform cu care rechizitoriul trebuie să conţină menţiunea «verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei», iar lipsa acestei menţiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop. [...] Prin urmare, rechizitoriul din prezenta cauză nu poate fi lovit de nulitate pentru că nu ar fi fost secondat de o ordonanţă separată care să privească verificarea legalităţii şi temeiniciei, din moment ce conţine menţiunea expresă şi obligatorie a verificării legalităţii şi temeiniciei, conform dispoziţiilor art. 328 Cod procedură penală şi dispoziţiilor Deciziei nr. 9 din 18.02.2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 10.12.2008, care îşi menţine valabilitatea şi în prezent.“
    16. În cauză, în procedura de cameră preliminară, autorul excepţiei a solicitat să se constate nelegalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriu şi nulitatea absolută a întregii urmăriri penale şi să se constate, printre altele, nelegalitatea sesizării instanţei, întrucât rechizitoriul nu a fost verificat de către procurorul ierarhic superior. Cu privire la neverificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, inculpatul - autor al excepţiei de neconstituţionalitate a precizat că operaţiunea de verificare a legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior este nelegală sub două aspecte: verificarea pur formală a temeiniciei şi legalităţii rechizitoriului echivalează cu lipsa acesteia; actul procesual prin care trebuia realizată verificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului este ordonanţa prevăzută de art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cu privire la acest din urmă aspect, autorul excepţiei a subliniat că, în economia noului Cod de procedură penală, nu mai există „rezoluţia procurorului“, ca act de procedură întocmit de organele de urmărire penală. Astfel, autorul excepţiei a apreciat că verificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, cu consecinţa confirmării ori infirmării acestuia, reprezintă o activitate procesuală distinctă, supusă regulilor de formă reglementate de Codul de procedură penală, ea neputându-se concretiza decât în singurul act de procedură pe care îl poate emite procurorul în cursul procesului penal, respectiv ordonanţa. În acest context, autorul excepţiei a subliniat că Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a decis că „Dispoziţiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală [s.n. din 1968] se interpretează în sensul că, rechizitoriul trebuie să conţină menţiunea «verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei». Lipsa acestei menţiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în condiţiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.“, şi-a încetat efectele în baza art. 474^1 din Codul de procedură penală, întrucât, în noua reglementare procesual penală, procurorul nu mai poate emite o rezoluţie ca act de procedură.
    17. Curtea constată că autorul a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate în condiţiile în care judecătorul de cameră preliminară a apreciat că decizia instanţei supreme, precitată, produce încă efecte obligatorii. Având în vedere aspectele precizate anterior, constatăm că autorul excepţiei pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care excedează competenţei Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr. 438 din 24 septembrie 2024, nepublicată*) la data redactării prezentei decizii, paragraful 33].
    *) Decizia nr. 438/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2025.

    18. Curtea reţine că încetarea sau modificarea efectelor deciziei pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii de către Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are loc în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat interpretările diferite şi pentru care s-a pronunţat un recurs în interesul legii, cu excepţia cazului în care dispoziţia subzistă în noua reglementare (art. 474^1 din Codul de procedură penală). Norma procesual penală menţionată anterior asigură realizarea unei concordanţe între deciziile pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interesul legii, şi starea normelor de drept care au format obiectul judecăţii, ca urmare a abrogării ori a modificării acestora. Or, aprecierea asupra subzistenţei dispoziţiei legale şi, în consecinţă, asupra încetării sau modificării efectelor unei decizii pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii de către Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aparţine instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, iar nu Curţii Constituţionale, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori. Câtă vreme aspectele invocate de autor privesc modalitatea de interpretare şi aplicare a legii la situaţia individualizată a speţei, clarificarea împrejurărilor cauzei şi determinarea prevederilor de lege incidente revin competenţei exclusive a instanţei de judecată, nefiind de resortul contenciosului constituţional.
    19. Aşa încât, ţinând seama de exigenţele dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, care stabilesc că sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate, iar instanţa de control constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei, constatăm că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gabriel-Valentin Tulea în Dosarul nr. 4.582/121/2019 a1 al Tribunalului Brăila - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 488 din 17 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016