Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale) în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000). Excepţia a fost ridicată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1, din oficiu, în Dosarul nr. 672/84/2016 al acestei instanţe şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 658D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită admiterea excepţiei. În acest sens, arată că, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul a condiţionat acordarea creşterii punctajului anual pentru persoanele încadrate în grupele superioare de muncă, respectiv I şi a II-a, de realizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut de legislaţia în vigoare la momentul respectiv. Textul nu face deosebire între categoriile de beneficiari, singurul criteriu avut în vedere fiind cel al stagiului complet de cotizare. Prin aceste dispoziţii sunt excluse de la beneficiul acordării punctajului suplimentar persoane care au beneficiat, prin dispoziţii legale, de reducerea stagiului de cotizare, acestea fiind persoane cu handicap, potrivit art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Soluţia legislativă a fost preluată în Legea nr. 263/2010. Prin dispoziţiile legale mai favorabile referitoare la persoanele cu handicap, legiuitorul a stabilit o altă vârstă de pensionare, iar, în mod firesc, stagiul de cotizare pentru aceste persoane are accepţiunea unui stagiu complet. Pe de altă parte, beneficiul majorării punctajului anual se face în considerarea caracteristicilor locurilor de muncă, independent de starea de handicap a persoanei. Or, dispoziţiile de lege criticate, care exclud de la acordarea acestui beneficiu persoanele care, deşi au desfăşurat activitatea în grupele superioare de muncă, au beneficiat de un stagiu redus de cotizare pentru că au fost încadrate în grad de handicap, încalcă prevederile art. 16 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 672/84/2016, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 a sesizat, din oficiu, Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale) în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000). Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o cerere de recalculare a pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 şi 50 din Constituţie. Aminteşte că prin Decizia nr. 42 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa supremă a decis că punctajul suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 78^2 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situaţia în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000). În considerentele deciziei, instanţa supremă a subliniat însă că nu are competenţa de a se pronunţa asupra potenţialei discriminări create prin aceste prevederi legale. 6. Pornind de la cele reţinute prin decizia mai sus menţionată pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 consideră că art. 169 din Legea nr. 263/2010 (art. 78^2 din Legea nr. 19/2000) creează o situaţie discriminatorie, în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000), fiind astfel încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, normele atacate aduc atingere obligaţiilor impuse în sarcina statului prin prevederile art. 41 alin. (2) şi ale art. 50 din Constituţie. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate arată că în cuprinsul dispoziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit condiţionarea acordării creşterii punctajelor anuale de faptul de a se fi utilizat, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Sensul acestei dispoziţii este de a nu se acorda aceste creşteri persoanelor cărora li s-au aplicat stagii complete de cotizare diminuate, cum a fost cazul reclamantei în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, căreia i s-a aplicat un stagiu de cotizare diminuat la două treimi din stagiul complet de cotizare ce i s-ar fi aplicat în situaţia în care nu ar fi fost încadrată în grad de handicap, conform dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 263/2010. 7. În acelaşi sens, în ceea ce priveşte persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, creşterea punctajelor anuale pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa/grupele de muncă a fost condiţionată de faptul de a nu se fi utilizat, la recalcularea pensiilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special. Logica acestei restrângeri a fost aceea de a nu se acorda un dublu beneficiu acestor persoane care au putut să se pensioneze mai devreme decât altele, respectiv acela de a se pensiona în temeiul unei vechimi în muncă mai mici şi acela de a obţine punctaj suplimentar aferent anilor lucraţi în grupa de muncă. 8. Or, dacă această restrângere a fost justificată pentru situaţia în care aplicarea unei vechimi mai mici în muncă pentru pensionare s-a datorat faptului că beneficiarul a lucrat în grupele de muncă - în acest caz verificându-se acest dublu beneficiu acordat -, restrângerea nu se mai verifică pentru situaţia în care pensionarea cu o vechime în muncă mai mică a fost urmare a încadrării beneficiarului într-un grad de handicap. În acest caz, o atare restrângere are ca efect discriminarea pe motiv de handicap a persoanelor care au fost încadrate în grad de handicap şi în aceste condiţii au desfăşurat activitate în grupele de muncă. Aceasta întrucât, pensionându-se mai devreme, o persoană cu handicap nu are prin aceasta un avantaj derivat din faptul că a lucrat în grupele de muncă, ci unul derivat din faptul că a muncit în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat. 9. Ca atare, dacă o astfel de persoană a lucrat şi în condiţiile mai grele ce au caracterizat grupele de muncă, este firesc să i se ofere şi acesteia beneficiile financiare ce derivă şi pentru o persoană sănătoasă din acest fapt, şi anume calcularea şi acordarea unui spor financiar, derivat din punctajul suplimentar acordat pentru anii lucraţi în condiţiile grupelor de muncă. 10. Prin urmare, luarea în considerare, la calculul punctajului mediu anual, pentru persoanele cu handicap, a unui stagiu de cotizare mai mic nu semnifică un avantaj în sine, ci se impune pentru asigurarea proporţiei în comparaţie cu persoanele fără handicap, stagiul complet de cotizare mai mic fiind aferent unei perioade contributive mai mici. Este logic, pentru a se asigura o pensie stabilită în condiţii similare, să se împartă un punctaj realizat într-o perioadă de activitate mai mică la un stagiu de cotizare mai mic, iar un punctaj realizat într-o perioadă de activitate mai mare la un stagiu de cotizare mai mare. 11. Ca urmare, dispoziţia de a se lua în considerare un stagiu complet de cotizare mai mic, dar proporţional cu perioada de activitate a acestor persoane cu handicap se conturează ca o normă de egalizare a şanselor persoanelor cu handicap faţă de cele fără handicap. 12. Ca atare, dacă o parte din acest stagiu a fost realizată în condiţiile grupelor de muncă, este firesc să se acorde şi persoanelor cu handicap avantajul financiar derivat din dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010. 13. Privind şi din perspectiva faptului că, dintre persoanele cu handicap, unele nu au lucrat în condiţiile grupelor de muncă şi, ca atare, pe drept nu primesc punctajul suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. 263/2010, pe când altele au lucrat în condiţiile grupelor de muncă, trebuie să se concluzioneze în sensul că acestea din urmă, pentru a nu fi discriminate faţă de persoanele cu handicap care au muncit în condiţii normale, trebuie să se bucure de avantajele financiare derivate din aplicarea dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010. 14. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 arată că în acelaşi sens s-au pronunţat şi o parte dintre specialiştii consultaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aspectele relevante subliniate de aceştia fiind în sensul că interzicerea dreptului de a solicita majorarea punctajelor pentru munca depusă în condiţii deosebite pentru persoanele cu handicap evidenţiază o atitudine discriminatorie. S-a mai arătat că motivul legal care îndreptăţeşte persoana cu handicap să pretindă cumulul de beneficii se fundamentează pe raţiuni diferite, respectiv, pe de o parte, un beneficiu priveşte condiţiile de eligibilitate, iar, pe de altă parte, celălalt vizează un element de stabilire a cuantumului pensiei. 15. Instanţa de judecată consideră că o interpretare contrară ar lipsi de substanţă şi protecţia acordată de legiuitorul constituant persoanelor cu handicap în condiţiile în care recunoaşterea unui stagiu mai mic de cotizare este expresia recunoaşterii de către legiuitor a eforturilor suplimentare pe care aceste persoane le depun în activitate. Ca atare, un stagiu redus pentru persoanele cu handicap ar trebui echivalat unui stagiu complet, recunoscut ca atare de legiuitor, pentru că altfel protecţia recunoscută este mult diminuată, nefiindu-le recunoscute drepturile la un punctaj suplimentar, aşa cum ele sunt recunoscute persoanelor care au avut stagiu complet de cotizare. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 (art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000) în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000). Din examinarea criticii de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, aceasta se referă la dispoziţiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora: „(3) De creşterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.“ 20. Autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul la protecţia socială a salariaţilor şi ale art. 50 privind protecţia copiilor şi a tinerilor. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd beneficiul majorării punctajelor anuale pentru perioadele în care o persoană a desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I sau grupa a II-a de muncă. Aceste prevederi se aplică persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008, numai dacă la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, această majorare nu este acordată persoanelor care au ieşit la pensie beneficiind de un stagiu de cotizare redus, potrivit legii. 22. Dispoziţiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 fac parte dintr-o succesiune de reglementări prin care legiuitorul a căutat să îndepărteze inechităţile în ceea ce priveşte calculul pensiei ce priveau persoanele care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au desfăşurat activitate în locuri de muncă încadrate în grupele superioare, respectiv grupa I şi a II-a. Astfel de reglementări au existat, prin urmare, şi anterior Legii nr. 263/2010, în acest sens fiind art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, introdus şi modificat succesiv prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, art. I pct. 2 din Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, şi art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008. Aceste reglementări se aplicau asiguraţilor, respectiv persoanelor care urmau să se pensioneze în temeiul Legii nr. 19/2000. De asemenea, reglementări referitoare la majorarea punctajelor anuale s-au aplicat şi persoanelor deja pensionate, inclusiv celor pensionate în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008, respectiv 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008, în acest sens fiind art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi art. 165^1 din Legea nr. 19/2000, introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 218/2008 şi modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008. 23. În toate aceste reglementări, acordarea majorării punctajului anual pentru activitatea desfăşurată în locuri de muncă încadrate în grupele superioare pentru persoanele deja pensionate a fost condiţionată de utilizarea, cu prilejul calculării punctajului mediu anual, a unui stagiu de cotizare complet prevăzut de legislaţia în vigoare la momentul pensionării. Din contră, dacă la stabilirea acestui punctaj s-a utilizat un stagiu de cotizare redus prevăzut de reglementări speciale, asiguraţii sau pensionarii nu puteau beneficia de acest drept. 24. Un astfel de caz este şi cel invocat de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, având în vedere ipoteza unei persoane pensionate în anul 2002 cu aplicarea unui stagiu complet de cotizare redus, ca urmare a faptului că a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, care prevedeau că: „(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel: a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.“ 25. Prin Decizia nr. 42 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 24 septembrie 2018, instanţa supremă a decis că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare [art. 78^2 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare], punctajul suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 78^2 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situaţia în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000)“. 26. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat problema privind pretinsa discriminare a persoanelor care s-au pensionat cu un stagiu complet de cotizare redus ca urmare a faptului că au desfăşurat munca în condiţii de handicap. Prin Decizia nr. 718 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 61 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 10 mai 2016, Curtea, analizând critica potrivit căreia persoanele cu handicap nu au beneficiat de un avantaj real datorită vârstei de pensionare, întrucât nu aveau cum să cumuleze un punctaj total realizat în întreaga perioadă de activitate tot atât de mare ca o persoană care a lucrat în grupe superioare de muncă, dar nu a avut handicap şi a fost obligată să muncească până la o vârstă mai înaintată, cumulând mai mulţi ani de muncă, a constatat că beneficiul pensionării la o vârstă mai redusă de care s-au bucurat persoanele cu handicap nu înseamnă în mod automat şi faptul că acestea nu au putut obţine un punctaj mai mare în urma aplicării dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, esenţial fiind numărul de ani cât o persoană se consideră că a cotizat la sistemul public de pensii, respectiv vechimea în muncă efectiv realizată. Or, aceasta a variat de la caz la caz, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 12 iunie 1992, stabilind numai cerinţa vechimii minime în muncă dobândite în condiţii de handicap fizic, necesară obţinerii pensiei în regimul acestui act normativ. Astfel, asiguratul putea cumula şi o vechime în muncă realizată în condiţii fără handicap, care se adăuga numărului minim de ani prevăzut de acest text de lege. Mai mult, acelaşi text de lege prevedea că pensia se acorda „la cerere“, astfel că persoanele cu handicap aveau un drept, dar nu şi o obligaţie de a solicita dreptul la pensie la o vârstă şi o vechime în muncă mai reduse, putându-şi continua activitatea profesională şi după împlinirea condiţiilor de vechime în muncă prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 57/1992. 27. Prin urmare, Curtea a conchis că, beneficiind de dreptul de a se pensiona mai devreme, persoanele cu handicap puteau cumula totuşi o vechime în muncă mai mare decât vechimea necesară deschiderii dreptului la pensie, iar în vederea obţinerii punctajului mediu anual - în urma recalculării acestor pensii ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 -, punctajul acumulat în perioada activă a asiguratului s-a împărţit la numărul de ani reprezentând vechimea în muncă, necesar deschiderii dreptului de pensie, prevăzut de Legea nr. 57/1992. În acelaşi sens, a amintit dispoziţiile art. 2 alin. (4) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, ce constituie anexă la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, care prevedeau că „Pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiţii prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative“. 28. În egală măsură, Curtea a considerat că, dacă potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială o persoană fără handicap care a lucrat în grupe superioare de muncă trebuia să îndeplinească condiţiile unei vârste de pensionare mai avansate, nu semnifica neapărat şi că aceasta a realizat un stagiu de cotizare mai mare decât cel impus de lege, importantă fiind vârsta de la care a început să muncească şi eventualele întreruperi ale activităţii pe parcurs. 29. Cât priveşte opţiunea legiuitorului de a nu cumula beneficiul reducerii vârstei şi al stagiului de cotizare pentru activitatea desfăşurată în condiţii de handicap cu cel al majorării punctajului mediu anual pentru activitatea desfăşurată în grupe superioare de muncă, instanţa constituţională a observat că, în cauzele analizate, aceasta nu privea reglementarea supusă controlului de constituţionalitate, astfel că nu s-a pronunţat în această privinţă. 30. Curtea reţine şi faptul că, prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, Legea nr. 263/2010 a fost completată cu art. 169^1. Prin această reglementare, legiuitorul, exercitându-şi prerogativa suverană şi legitimă din punct de vedere constituţional de a conduce politica socială, financiară şi bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitată în cuprinsul acestui articol de lege, beneficiul creşterii punctajului mediu anual, refuzat anterior din cauza faptului că la pensionare beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. 31. În expunerea de motive a Legii nr. 192/2015, care a vizat iniţial modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010, se arată că scopul propunerii legislative este acela de a elimina excepţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) prin modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010, în sensul acordării creşterii punctajelor anuale cu 50% şi, respectiv, 25% pentru toate persoanele înscrise la pensie înainte de 2 noiembrie 2008 care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă, respectiv în grupa a II-a de muncă şi că prin propunerea legislativă va fi rezolvată situaţia tuturor persoanelor care au desfăşurat activităţi în grupele I şi a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001. 32. Această reglementare este aplicabilă şi persoanelor care au beneficiat de stagii complete de cotizare reduse ca urmare a faptului că au desfăşurat activitatea în condiţii de handicap. Astfel, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, a fost completat art. 134, fiind introdus şi alineatul cu următorul conţinut: "(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege; c) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege." 33. Dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 privesc situaţia persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap stabilindu-se că acestea beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5. 34. Prin urmare, Curtea reţine că persoanele care s-au pensionat beneficiind de un stagiu complet de cotizare redus nu se încadrează în ipoteza art. 169 din Legea nr. 263/2010, însă beneficiază de majorarea punctajului mediu anual ca urmare a desfăşurării activităţii în grupele superioare de muncă, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Acest articol de lege era în vigoare la data la care a fost emisă decizia de recalculare a pensiei contestată în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate şi, de asemenea, la data la care această excepţie a fost invocată, din oficiu, de instanţa de judecată. Astfel, critica de neconstituţionalitate apare ca fiind neîntemeiată. 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1, din oficiu, în Dosarul nr. 672/84/2016 şi constată că dispoziţiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
