Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Cornel Nistor în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.179D/2018. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că susţine excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, fiind invocată Decizia nr. 176 din 16 martie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia penală nr. 835/A din 5 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Cornel Nistor într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor apeluri formulate de autorul excepţiei, în calitate de inculpat, şi de părţile civile împotriva unei sentinţe penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de ucidere din culpă. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nicio persoană nu poate fi obligată să contribuie la constituirea unei baze de date ce urmează a fi folosită ulterior în scopuri care nu îi sunt comunicate şi cu o frecvenţă care nu poate fi anterior stabilită. Se susţine, de asemenea, că sancţiunile ce pot fi aplicate inculpatului în cadrul procesului penal trebuie să aibă natură penală şi să fie prevăzute de legea penală. Se susţine, de asemenea, că în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă nu se justifică necesitatea recoltării probelor biologice, respectiv obligarea inculpatului de a se supune unor proceduri medicale şi de a accepta arhivarea, cu posibilitatea accesării oricând a informaţiilor astfel obţinute. Se arată că noţiunea de „culpă“ implică, mai degrabă, o eroare de judecată a unei persoane, ea neavând semnificaţia voinţei inculpatului de a săvârşi o infracţiune. Pentru aceste motive, se susţine că nu se justifică includerea infracţiunilor de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008, aceste infracţiuni nefiind săvârşite cu forma de vinovăţie care ar putea atrage restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că exerciţiul dreptului la integritate fizică şi psihică, prevăzut la art. 22 din Constituţie, invocat de autorul excepţiei, poate fi supus unor restrângeri, cum sunt cele prevăzute în cuprinsul Legii nr. 76/2008, cu respectarea exigenţelor art. 53 din Legea fundamentală. Se mai susţine că instanţa de judecată are rolul suveran de a aprecia dacă, raportat la împrejurările concrete ale fiecărei cauze, aplicarea măsurii reglementate prin dispoziţiile legale criticate corespunde scopului prevăzut la art. 1 din Legea nr. 76/2008, dacă este proporţională şi dacă este necesară prin raportare la acest scop. Se arată că forma de vinovăţie cu care este săvârşită o infracţiune nu este relevantă din perspectiva aplicării măsurii criticate, câtă vreme fapta constituie, inclusiv sub aspect subiectiv, o infracţiune apreciată de legiuitor ca fiind gravă, iar măsura prelevării de probe biologice este socotită de către instanţă ca fiind necesară şi proporţională cu scopurile legitime anterior menţionate. Se arată, totodată, că dispoziţiile art. 10 şi ale art. 12 din Legea nr. 76/2008 prevăd suficiente garanţii ale drepturilor fundamentale ale inculpatului, în vederea aplicării măsurii recoltării probelor genetice. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul critică, în realitate, prevederile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul cuprins: - Art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) S.N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: […] b) persoane condamnate definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei […]“ – Art. 7: "(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei.(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea adăugării profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.(3) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv a hotărârii prin care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.“" – Pct. 3 şi 7 din anexă: " Infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. […] 3. Infracţiunea de ucidere din culpă […] 7. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă […]“" 12. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 22 referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituţională pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 176 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 30 iunie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată. 14. Prin decizia anterior menţionată, Curtea a constatat că Legea nr. 76/2008 reglementează constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, ce are ca scop prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism, astfel cum este prevăzut la art. 1 alin. (1) al acestei legi. 15. Curtea a reţinut că, pentru asigurarea acestei finalităţi, art. 2 din Legea nr. 76/2008 stabileşte condiţiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracţiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum şi condiţiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. De asemenea, art. 3 al aceleiaşi legi prevede că infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din lege. Totodată, dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevăd categoriile de persoane şi ipoteze în privinţa cărora sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, printre acestea numărându-se: suspecţii, pe care îi defineşte ca fiind persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracţiunilor cuprinse în anexă [art. 4 alin. (1) lit. a)]; persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor infracţiuni dintre cele prevăzute în anexa la lege, la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei [art. 4 alin. (1) lit. b)]; persoanele înscrise potrivit legii în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor [art. 4 alin. (1) lit. b^1)]; urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului [art. 4 alin. (1) lit. c)]; cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism [art. 4 alin. (1) lit. d)]. 16. Curtea a constatat că, în continuare, legea reglementează procedura de prelucrare a datelor cu caracter personal şi a profilelor genetice introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, precum şi păstrarea, distrugerea probelor biologice şi ştergerea datelor personale din Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. 17. Aşadar, Legea nr. 76/2008 reglementează, în mod expres, atât categoriile de infracţiuni, categoriile de persoane şi ipotezele în care se realizează prelevarea datelor genetice, cât şi procedura aplicabilă în vederea prelevării. 18. Totodată, Curtea a reţinut că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, care face trimitere la art. 4 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ prevede că această măsură - a prelevării datelor genetice - este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei. De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi art. 7 prevede că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată, iar, conform art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive prin care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei. 19. Având în vedere aceste considerente, Curtea a reţinut că textele criticate sunt clare, precise şi previzibile, permiţând destinatarilor legii să îşi adapteze conduita la cerinţele lor, motiv pentru care acestea sunt în acord cu standardele de calitate a legii impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 20. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 a prevederilor constituţionale ale art. 22 referitoare la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, Curtea a constatat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice dispusă în condiţiile legii analizate se face prin metode noninvazive, respectiv prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei. Prin urmare, măsura supusă controlului de constituţionalitate nu afectează nici viaţa, nici integritatea fizică sau psihică a persoanelor cărora le este aplicată, fiind în acord cu prevederile art. 22 din Legea fundamentală. 21. Curtea a reţinut, totodată, că restrângerea prin dispoziţiile legale criticate a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată este realizată, prin prevederile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, adică prin lege, în vederea realizării scopului acestui act normativ, prevăzut la art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, scop ce este subsumat apărării ordinii publice. Totodată, reglementarea analizată este necesară în vederea asigurării acestei finalităţi, este nediscriminatorie şi este proporţională cu situaţia care a determinat-o, inventarierea caracteristicilor genetice ale persoanelor enumerate nefiind posibilă, având în vedere natura acestora, în lipsa unei proceduri de prelevare ce implică o examinare fizică a persoanei vizate. De altfel, referitor la necesitatea măsurii analizate, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, Curtea a statuat că este de necontestat faptul că toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfăşurării instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară într-o societate democratică. Nu în ultimul rând, Curtea reţine că prelevarea de probe biologice, în temeiul Legii nr. 76/2008, este o facultate, iar nu o obligaţie a instanţei de judecată, caracterul facultativ al acestei măsuri rezultând din terminologia folosită în cuprinsul legii analizate. Astfel, art. 3 prevede că „infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Sintagma „pot fi prelevate“ din cuprinsul acestor dispoziţii legale denotă caracterul facultativ al unei astfel de măsuri, instanţa fiind cea care apreciază dacă prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare este necesară în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, invocată anterior, Curtea reţinând că judecătorul are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane. Or, toate considerentele anterior menţionate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în privinţa restrângerii dreptului fundamental prevăzut la art. 22 din Constituţie. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor precitate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 23. În ceea ce priveşte critica referitoare la prevederea infracţiunilor de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008, Curtea reţine că criteriul reglementării infracţiunilor pentru care sunt aplicabile dispoziţiile legii analizate este cel prevăzut la art. 1 din acelaşi act normativ, iar acesta are în vedere atingerile grave aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin comiterea unor astfel de infracţiuni, legiuitorul nedistingând în privinţa formei de vinovăţie cu care sunt săvârşite. Reglementarea sferei infracţiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 constituie însă opţiunea legiuitorului, exprimată în acord cu politica penală a statului, conform dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere prevăzută de acestea. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornel Nistor în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi constată că dispoziţiile art. 7 şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 şi 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
