Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, excepţie ridicată de Daro Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, excepţie care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.396D/2017 şi nr. 1.634D/2017. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 21 iunie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea Dosarului nr. 1.634D/2017 la Dosarul nr. 1.396D/2017, care este primul înregistrat. Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 5 iulie 2018. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, dezbaterile au fost amânate pentru data de 12 iulie 2018, dată la care Curtea a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Daro Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. 4. Prin Încheierea din 26 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect o contestaţie a unui act administrativ fiscal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că reglementarea criticată este neconstituţională, iar sintagma „un grup de persoane fizice care acţionează de comun acord“ nu respectă cerinţele de claritate şi de previzibilitate prescrise de normele constituţionale şi de reglementările Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind de natură a genera incertitudine, întrucât „este o reprezentare subiectivă, fără repere cuantificabile ori calitative în baza cărora destinatarul normei să îşi poată aprecia conduita socială“. Învederează, de asemenea, faptul că sintagma „acţionează de comun acord“ din cuprinsul art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 reprezintă, în sine, un indiciu privind lipsa de claritate şi previzibilitate a textului, de vreme ce sintagma „comun acord“ reprezintă un pleonasm. Autorii excepţiei susţin că, prin compararea textului de lege criticat cu corespondentul acestuia din Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE, se remarcă o neconcordanţă ce decurge din împrejurarea că textul legii foloseşte sintagma „acţionează de comun acord“, în vreme ce textul Recomandării foloseşte sintagma „acţionează concertat“, diferenţă considerată a fi esenţială şi de natură să conducă la neclaritatea textului criticat. 6. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale şi din prisma modalităţii de definire a noţiunii de piaţă adiacentă, întrucât aceasta nu este clară, fiind imprecisă şi ambiguă, destinatarul normei aflându-se în imposibilitatea să înţeleagă definiţia de produs sau serviciu situat direct în amonte ori în aval de piaţă în cauză. În acest sens fac referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative. Aşa fiind, susţin că prevederile art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 nu respectă condiţia de accesibilitate a legii, întrucât conţin o definiţie imprecisă şi ambiguă a noţiunii de piaţă adiacentă, fiind imposibil de înţeles şi aplicat de către destinatarul normei. 7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 este clar, în speţă urmând a se stabili existenţa/inexistenţa situaţiei de „întreprinderi legate“, în condiţiile enumerate de textul de lege precitat, astfel încât se pune problema interpretării unor dispoziţii legale, atribut ce nu aparţine, însă, instanţei de contencios constituţional. 8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale în cauză sunt constituţionale, acestea fiind redactate în concordanţă cu cerinţele art. 8 alin. (4) teza întâi şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, fiind formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru şi precis, care să excludă orice echivoc. Termenii utilizaţi, respectiv piaţă adiacentă, piaţă a unui produs sau a unui serviciu, piaţă situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză, sunt termeni comuni care nu determină dificultăţi de înţelegere şi aplicare, iar calificarea unei întreprinderi ca fiind legată se poate realiza, în caz de dificultate, nu numai prin aplicarea criteriilor oferite de art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, dar şi prin excluderea calificării acesteia ca fiind autonomă sau parteneră. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.396D/2017, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, totodată, că sintagma „grup de persoane care acţionează de comun acord“ nu poate fi apreciată ca fiind neclară şi imprevizibilă, aceasta, în sine, fiind esenţa consensualismului în cadrul raporturilor juridice de drept privat. Consideră, astfel, că motivele reale ale autorilor excepţiei rezidă, în fapt, în interpretarea acestei sintagme, împrejurare ceea ce nu poate face, însă, obiectul controlului Curţii Constituţionale, conform art. 146 lit. d) din Constituţie. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile avocatului prezent, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 4^4: "(...)(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.“ " 14. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), în componenta referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi celor ale art. 142 alin. (1) potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei“. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 789 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale. În esenţă, prin această decizie, Curtea a reţinut că prevederile Legii nr. 346/2004 reprezintă măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, statul având obligaţia, în virtutea art. 135 din Constituţie, să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, protecţia concurenţei loiale, precum şi protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. 16. Referitor la susţinerile privind lipsa de claritate a reglementării criticate, generată de definirea insuficientă şi imprecisă a noţiunii de piaţă adiacentă, precum şi de faptul că noţiunea de piaţă relevantă nu este deloc definită, Curtea a reţinut că, în accepţiunea Legii nr. 346/2004, o piaţă adiacentă este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză (relevantă). Piaţa relevantă reprezintă un instrument de evaluare a puterii de piaţă a întreprinderilor, iar prin Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante, aprobate prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010, s-a menţionat faptul că aceste instrucţiuni urmăresc o abordare similară cu cea din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 372 din 9 decembrie 1997, şi oferă un cadru conceptual privind definirea pieţei relevante. Cu privire la noţiunea de piaţă relevantă, s-a reţinut că aceasta este un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurenţa între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză. Definirea pieţei relevante, atât la nivelul produsului, cât şi la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenţilor reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt capabili să influenţeze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective, piaţa relevantă având o influenţă decisivă asupra evaluării unui caz de concurenţă. Prin elaborarea acestor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei a urmărit să indice elementele pe care se bazează în procesul de definire a pieţei relevante, în vederea creşterii calităţii informaţiilor prezentate de către părţi şi a nivelului de transparenţă a politicii sale în domeniul concurenţei. Curtea a reţinut, totodată că, în domeniul economic, termenii „amonte“ şi „aval“ sunt utilizaţi cu scopul de a defini un lanţ de producţie şi de comercializare a bunurilor de larg consum. Astfel, partea de producţie este situată „în amonte“, iar partea de comercializare „în aval“. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea a apreciat că cele două noţiuni (piaţă adiacentă/relevantă) sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecţii cărora li se adresează. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Referitor la înţelesul sintagmei „persoane fizice sau grup de persoane fizice care acţionează de comun acord“, Curtea reţine că, în sensul art. 3.3 din Anexa la Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, se consideră că acţionează de comun acord acele persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul Recomandării C.E. Noţiunea de „persoană fizică“ include persoana fizică ce are calitate de asociat, acţionar, administrator. 19. Totodată, referitor la noţiunea/sintagma de „persoane care acţionează în mod concertat“, Curtea observă că, în dreptul financiar fiscal se precizează că o acţiune concertată este atunci când doi sau mai mulţi investitori acţionează în baza unei înţelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun, iar, în art. 2 pct. 30 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, stabilind semnificaţia unor termeni şi expresii din cuprinsul acestui act normativ, legiuitorul defineşte persoanele care acţionează în mod concertat ca fiind acele persoane fizice sau entităţi legale care cooperează pe baza unui acord formal sau tacit, verbal sau scris, pentru a înfăptui o politică comună în legătură cu un emitent. 20. În fine, referitor la solicitarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate privind „calificarea subscrisei, în temeiul prevederilor art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, ca fiind o întreprindere autonomă sau legată“, aceasta reprezentând o „chestiune esenţială în soluţionarea acţiunii sale, întrucât această calificare determină eligibilitatea sau neeligibilitatea cererii de finanţare în întregimea ei“, Curtea precizează că asemenea aspecte nu pot face obiectul controlului Curţii Constituţionale, fiind, mai degrabă, o problemă de interpretare şi aplicare a reglementării legale criticate de către instanţa de judecată. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daro Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 4^4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
