Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 485 din 28 septembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 485 din 28 septembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1083 din 29 noiembrie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.201/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 275D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 521D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 şi nr. 1.030D/2021, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH şi Orion Corporation, reprezentate de Deloitte Tax - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 7.348/2/2012*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 şi nr. 5.811/2/2017/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele nr. 275D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 şi nr. 1.030D/2021, Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited a transmis câte o adresă prin care pune în vedere calitatea sa de succesoare în drepturi litigioase a autoarei excepţiei Societatea Torrent Pharma - S.R.L., înlocuirea fiind operată atât din punct de vedere administrativ, cât şi în faţa instanţei de fond. În această calitate, solicită Curţii comunicarea tuturor actelor de procedură la o nouă adresă, precum şi judecarea cauzei şi în lipsă. De asemenea, în Dosarul nr. 521D/2020, autoarele excepţiei au depus note scrise prin care comunică faptul că nu mai susţin motivele de neconstituţionalitate cuprinse în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi solicită soluţionarea dosarului în lipsă.
    6. Luând act de cele învederate, cu privire la cererea de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea acesteia, întrucât Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cuprinde dispoziţii derogatorii de la prevederile Codului de procedură civilă. În temeiul dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune respingerea cererii de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Curtea pune în discuţie, din oficiu, măsura conexării cauzelor, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 521D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 şi nr. 1.030D/2021 la Dosarul nr. 275D/2020, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu pot invoca necunoaşterea întinderii contribuţiilor trimestriale, având în vedere că în aplicarea prevederilor legale de referinţă este stabilit modul de calcul al preţurilor la medicamente, atât cota maximă de distribuţie, cât şi cota maximă a adaosului de farmacie. În acest sens, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014 şi Decizia nr. 89 din 2 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.201/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea unui act administrativ.
    10. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019 şi Încheierea din 14 iulie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 noiembrie 2020, precum şi prin încheierile din 9 martie 2021 şi 11 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 7.348/2/2012*/a1, nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 şi nr. 5.811/2/2017/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. Excepţia a fost ridicată de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH şi Orion Corporation, reprezentate de Deloitte Tax - S.R.L. din Bucureşti, şi de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în calea de atac a recursului formulat în cauze având ca obiect acţiuni în anularea unor acte administrative.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor au obligaţia de a plăti, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, o contribuţie trimestrială, fără însă ca modalitatea de calcul să fie una transparentă şi previzibilă, deoarece se bazează pe informaţiile centralizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), bazate, la rândul lor, pe raportările primite de la casele de asigurări de sănătate. Prin urmare, elementele de calcul al acestei obligaţii de plată se bazează pe anumite date comunicate în reţeaua caselor de asigurări de sănătate spre CNAS, fără a exista nicio posibilitate reală de verificare a validităţii acestor date, cu excepţia contestării în justiţie a adreselor CNAS, litigii ce ocupă o mare parte din activitatea instanţelor de contencios administrativ şi care sunt pierdute, în procent covârşitor, de CNAS. Prin urmare, prin emiterea ordinelor preşedintelui CNAS de stabilire a valorii consumului total trimestrial (CTt) şi a procentului „p“, această instituţie îşi arogă atribuţia de reglementare „prin lege“ a unei taxe parafiscale, contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 61 alin. (1) şi ale art. 139 alin. (1).
    12. Se mai susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin şi unor norme legale referitoare la reglementarea atribuţiilor de administrare şi stabilire a creanţelor fiscale [cum ar fi art. 1 şi art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 281 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii], dar şi unor principii ale fiscalităţii consacrate în Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, cum sunt principiul certitudinii impunerii, principiul eficienţei impunerii şi principiul predictibilităţii impunerii.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 268 din 7 mai 2014, nr. 484 din 25 septembrie 2014 şi nr. 668 din 12 noiembrie 2014.
    14. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate au făcut obiectul unei bogate jurisprudenţe a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme, jurisprudenţă în care s-a reţinut dezlegarea dată de Curtea Constituţională printr-o serie de decizii. Astfel, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, a statuat că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuţiei trimestriale reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, „Ministerul Sănătăţii Publice stabileşte, avizează şi aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii publice, preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC)“. În aplicarea prevederilor legale de referinţă este stabilit, aşadar, modul de calcul al preţurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al preţului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuţie şi cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuţia, cunoscând preţurile maximale ale medicamentelor, precum şi influenţa maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecţii care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că şi-au asumat că vor plăti o contribuţie care nu va fi raportată doar la preţul de producător. În acest cadru legal, este la aprecierea deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecinţa plăţii unei contribuţii într-un cuantum cât mai redus.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    - Art. 3 alin. (2) şi (3):
    "(2) Procentul «p» se calculează astfel:
    p = [(CTt – BAt)/CTt] x 100,
    unde:
    CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
    BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii,
    unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.
(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).;"

    – Art. 5 alin. (7): „Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“

    19. Autoarele excepţiei apreciază că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării şi art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, şi Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Astfel, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuţie trimestrială ce revine deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor (taxa de clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilităţi). Curtea Constituţională a definit aşa-numita taxă de clawback ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, în virtutea cărora „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituţiilor şi/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 19, şi Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 17).
    22. Curtea a mai reţinut că datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale datorate. Contestaţiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), şi vor fi soluţionate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora (Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23). Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc faptul că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sunt încunoştinţaţi de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel că nu se poate susţine încălcarea art. 1 alin. (5) şi a art. 31 din Constituţie (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 20, şi Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 22).
    23. Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuţiei trimestriale reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătăţii stabileşte, avizează şi aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii, preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC). În aplicarea prevederilor legale de referinţă este stabilit, aşadar, modul de calcul al preţurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al preţului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuţie şi cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuţia, cunoscând preţurile maximale ale medicamentelor, precum şi influenţa maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecţii care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că şi-au asumat că vor plăti o contribuţie care nu va fi raportată doar la preţul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecinţa plăţii unei contribuţii într-un cuantum cât mai redus (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 21, şi Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, precitată).
    24. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia a fost nesocotit rolul Parlamentului, iar CNAS s-a situat mai presus de lege, aceasta fiind cea care stabileşte, în realitate, contribuţia trimestrială ce revine deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 22, Curtea nu a putut reţine aceste critici, întrucât, aşa cum s-a arătat şi în jurisprudenţa sa în materie, la care s-a făcut referire mai sus, contribuţia este instituită prin lege, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia. Fără a avea vreo competenţă legală de reglementare, nici în drept şi nici în fapt, CNAS este instituţia cu atribuţii de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operaţiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuţiei, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituţiei şi se comunică destinatarilor obligaţiei de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale. Prin urmare, nu se poate susţine un conflict pozitiv de competenţă în privinţa legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, şi, pe de altă parte, CNAS, care este o instituţie publică, autonomă, de interes naţional, printre principalele sale atribuţii numărându-se gestionarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sens în care are obligaţia asigurării logisticii funcţionării unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
    25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti (actualmente Torrent Pharmaceuticals Limited) în Dosarul nr. 7.201/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în dosarele nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 şi nr. 5.811/2/2017/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH şi Orion Corporation în Dosarul nr. 7.348/2/2012*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 septembrie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 485 din 28 septembrie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"