Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Chiriazi Ioan Sorin Daniel. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a art. I pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, precum şi cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a ordonanţei de urgenţă în ansamblul ei“, excepţie ridicată de către Societatea Ecologic 3R - S.A., cu sediul în Brăila, în Dosarul nr. 25/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.350D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.358D/2016, având ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 9 alin. (1) lit. v) din acest act normativ. Excepţia a fost ridicată de Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Piteşti, în Dosarul nr. 3/46/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Alin Postelnicu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.350D/2016 şi nr. 1.358D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Avocatul prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.358D/2016 la Dosarul nr. 1.350D/2016, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul, pe fond, avocatului prezent în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.358D/2016, care, reiterând argumentele formulate în notele scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, solicită admiterea acesteia. În esenţă, susţine că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu respectă obligaţia instituită de art. 56 alin. (2) din Constituţie, nefiind una proporţională, rezonabilă, echitabilă. Susţine că, raportat la principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale şi al echităţii, textul criticat este neconstituţional, deoarece prevede acelaşi regim sancţionator/acelaşi tip de contribuţie atât pentru un operator economic care introduce pe piaţă produse ambalate, cât şi pentru un operator economic al cărui principal obiect de activitate este preluarea responsabilităţii de reciclare a deşeurilor. 7. În ceea ce priveşte adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, avocatul autoarei excepţiei consideră că acest act normativ este neconstituţional şi contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 27 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 25/44/2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv art. I pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, precum şi cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a ordonanţei de urgenţă în ansamblul ei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Ecologic 3R - S.A., cu sediul în Brăila, cu ocazia soluţionării unei acţiuni având ca obiect anularea unui act administrativ. 10. Prin Încheierea din 12 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3/46/2016, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 9 alin. (1) lit. v) din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Piteşti, cu ocazia soluţionării unei acţiuni având ca obiect anularea unui act administrativ. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu respectă obligaţia instituită de art. 56 alin. (2) din Constituţie, nefiind una proporţională, rezonabilă, echitabilă. Apreciază că această reglementare legală nu respectă egalitatea verticală în faţa legii fiscale, nu are la bază criterii financiare obiective şi raţionale şi nu ţine cont de capacitatea contributivă a contribuabililor. Consideră că, raportat la principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale şi al echităţii, textul criticat este neconstituţional, deoarece prevede acelaşi regim sancţionator/acelaşi tip de contribuţie atât pentru un operator economic care introduce pe piaţă produse ambalate, cât şi pentru un operator economic al cărui principal obiect de activitate este preluarea responsabilităţii de reciclare a deşeurilor. 12. În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, autorii excepţiei consideră că aceasta este neconstituţională şi contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Or, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, niciuna din aceste condiţii nu este îndeplinită. Autorii excepţiei arată că nu a existat o situaţie de urgenţă care să impună adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, având în vedere că, în ceea ce priveşte conţinutul normativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, acesta este aproape identic cu cel al Legii nr. 73/2000, abrogată. De asemenea, în ceea ce priveşte motivarea situaţiei excepţionale care a condus la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, arată că întreaga expunere de motive a ordonanţei de urgenţă se axează pe necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor Fondului pentru mediu, care nu poate constitui o situaţie excepţională care să necesite adoptarea unui act normativ. 13. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată, prevederile criticate fiind în acord cu normele constituţionale invocate. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011 şi Decizia nr. 355 din 24 septembrie 2013, prin care Curtea a constatat conformitatea reglementării legale criticate cu Legea fundamentală. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv prevederile art. I pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, precum şi prevederile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul ei. 19. Din examinarea succesiunii actelor normative mai sus menţionate, precum şi a motivelor de neconstituţionalitate invocate, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi ale acestui act normativ în ansamblul său, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, precum şi prevederile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006. Potrivit art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, „Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: […] o contribuţie de 2 lei/kg aplicată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate“. 20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, ale art. 56 alin. (2) potrivit cărora „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale“, şi celor ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare şi la aceleaşi dispoziţii constituţionale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 77 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 27 aprilie 2017, sau Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii.────────── *) Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 august 2017.────────── 22. Prin aceste decizii Curtea a reţinut că, aşa cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, necesitatea emiterii acestui act normativ a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi al atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în ceea ce priveşte activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european. Astfel cum este definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. 23. Curtea a constatat că prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a impus o taxă/o contribuţie în cuantum fix de 2 lei/kg datorată de operatorii economici autorizaţi Fondului pentru mediu, aceştia fiind încadraţi de legiuitor în categoria celor care poluează mediul. O atare reglementare reprezintă, de fapt, o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, revenind atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice îndatorirea de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător, fără ca, prin această măsură, să se aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. 24. Curtea a reţinut, de asemenea, că modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este prevăzut în mod explicit în cap. XV din Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 (astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr. 2.413/2016), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. 25. Totodată, Curtea a constatat că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016, legiuitorul delegat a modificat prevederile legale criticate din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 şi a clarificat, în mod neechivoc, faptul că veniturile Fondului pentru mediu se constituie din contribuţia de 2 lei/kg, prevăzută la lit. v) din cuprinsul art. 9 alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare, şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile. În acest context, Curtea a reţinut faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 a fost emisă în vederea completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, precum şi în vederea identificării şi implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje. Aşa cum s-a reţinut în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016, la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost prevăzută o contribuţie de 2 lei/kg aplicată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate, datorată de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri, şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate, legiuitorul precizând că, prin emiterea acestui act normativ, se urmăreşte înlăturarea dificultăţilor întâmpinate în ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea contribuţiei reglementate la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea a reţinut că la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 se precizează faptul că această contribuţie se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, de gestionare a anvelopelor uzate, de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi de colectare de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, anvelope, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi baterii şi acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilitatea. 26. Referitor la critica de neconstituţionalitate ce vizează adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, raportat la dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitoare la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, Curtea a subliniat că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, se precizează că era necesară clarificarea de urgenţă a regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală, şi, de asemenea, era necesară introducerea, respectiv reintroducerea unor contribuţii care să permită finanţarea corespunzătoare a proiectelor pentru protecţia mediului. Având în vedere aspectele menţionate în nota de fundamentare şi în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, Curtea a constatat că necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin stabilirea aplicării prevederilor Codului de procedură fiscală, precum şi necesitatea sporirii categoriilor specifice de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu pot reprezenta situaţii extraordinare în sensul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, care să justifice adoptarea unei noi reglementări privind Fondul pentru mediu. 27. În ceea ce priveşte urgenţa adoptării actului normativ criticat, Curtea a constatat că, aşa cum este motivată în cuprinsul ordonanţei de urgenţă, aceasta a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 22 - Mediu. În concluzie, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost adoptată în conformitate cu cerinţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Ecologic 3R - S.A., cu sediul în Brăila, în Dosarul nr. 25/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Piteşti, în Dosarul nr. 3/46/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi ale acestui act normativ în ansamblul său, precum şi prevederile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
