Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Csaba-Istvan Szekely în Dosarul nr. 917/96/2016 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.693D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 27 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 917/96/2016, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Csaba-Istvan Szekely într-o cauză având ca obiect soluţionarea, pe de o parte, a unei contestaţii prin care a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei anticipate parţiale, şi, pe de altă parte, a unei cereri prin care se solicită emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei anticipate parţiale, cu luarea în considerare a dispoziţiilor legii speciale ce reglementează aspecte legate de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi a României. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prevederile cuprinse în art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992, astfel cum acestea au fost reglementate prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi reglementează situaţiile în care persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern beneficiază de pensie de serviciu, iar una dintre cerinţe fiind îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii. Or, prin impunerea obligativităţii îndeplinirii condiţiei privind împlinirea vârstei standard de pensionare (pentru bărbaţi de 65 de ani), în vederea obţinerii dreptului la pensia de serviciu, este încălcat principiul egalităţii în drepturi cu referire la dreptul la pensie. În contextul criticilor formulate expune situaţia particulară a speţei, raportându-se la anumite acte normative care reglementează măsuri în domeniul pensiilor, cu privire la statutul magistraţilor, la statutul funcţionarului public parlamentar, prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. 7. Tribunalul Harghita - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2016. Însă, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile corespunzătoare din actul de bază, în care se integrează dispoziţiile modificatoare, respectiv ale art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992, care au următorul cuprins: "(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. [...](8) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate în cadrul Curţii de Conturi, prevăzute la alin. (2), beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflaţi în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă unde şi-a desfăşurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcţia de auditor public extern. [...](11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.“" 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai cu referire la dreptul la pensie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020. 15. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit. De asemenea auditorii publici externi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de Codul etic al profesiei [art. 51 alin. (1)]. 16. Având în vedere cadrul legislativ în materie cu privire la pensiile de serviciu, în general, şi în mod concret, cu privire la pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi, instanţa de contencios constituţional a observat că, în dinamica legislativă, acesta a fost supus unor modificări, completări, abrogări, şi ulterior reintroducerea acestor pensii de serviciu în Legea nr. 94/1992, operaţiune care a avut loc prin Legea nr. 7/2016, fiind reintroduse la art. 51 din Legea nr. 94/1992 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016 [la art. 51, după alin. (1) se introduc 17 noi alineate, alin. (2)-(18)]. 17. Prin noua configuraţie legislativă s-a prevăzut, ca regulă generală, că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (veniturile care constituie baza de calcul a pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă) [alin. (2)]. 18. Totodată, prin acelaşi cadru legislativ, s-au prevăzut, cu titlu de excepţie, şi alte situaţii în care persoanele ce au îndeplinit funcţia de auditor public extern la Curtea de Conturi, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu. 19. Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislaţiei în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curţii de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat şi beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensie de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite prin normele legale de către legiuitor. Prin urmare, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidenţa Legii nr. 94/1992, în general, precum şi cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reţinut că acestea sunt chestiuni ce ţin de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea şi aplicarea acestor norme în speţe concrete este de competenţa celor îndrituiţi cu verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare în vederea stabilirii în concret a situaţiilor ce se circumscriu normelor legale în materie, desigur având în vedere întreg cadrul legislativ. 20. În ceea ce priveşte critica formulată în prezenta cauză, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de condiţiile prevăzute de lege necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, printre acestea regăsindu-se şi îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, ceea ce, în opinia sa, conduce la o discriminare a auditorului public extern în raport de alte categorii de personal beneficiare al pensiei de serviciu, cum ar fi, spre exemplu magistraţii. 21. În acest context, Curtea observă că potrivit art. 51 alin. (13) din Legea nr. 94/1992, pensia prevăzută la acest articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă, iar din întreg conţinutul acestui articol reiese că una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de către auditorii externi ai Curţii de Conturi, indiferent dacă este vorba de normele generale sau de cele cu titlu de excepţie, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu este îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii. 22. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, este respectat doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi, deci, instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (Decizia Curţii Constituţionale nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalităţii în faţa legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia Curţii Constituţionale nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât şi prin cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituţie, respectiv de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile, ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. 23. Totodată, Curtea reţine că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia Curţii Constituţionale nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, sau Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013). 24. Faţă de această împrejurare, cu privire la critica referitoare la principiul egalităţii şi la o pretinsă discriminare prin prisma unor situaţii create ca urmare a dinamicii legislative în materie, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 583 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 3 noiembrie 2016, paragraful 22). 25. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului egalităţii în drepturi, respectiv a unei discriminări, formulată în raport cu alte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii speciale cum ar fi magistraţii, militarii etc., având în vedere considerentele de principiu mai sus prezentate, Curtea observă că nici această critică nu poate fi reţinută, întrucât discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Or, în cazul de faţă, situaţiile prezentate sunt diferite, întrucât fiecare dintre categoriile de persoane beneficiare ale unei pensii de serviciu sau unei pensii speciale are conturat un statut şi un regim juridic special propriu, aspect ce se regăseşte şi în cazul persoanelor ce intră sub incidenţa Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (a se vedea Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, paragraful 27). 26. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi la nediscriminare, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 27. Cu privire la art. 47 alin. (2) din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conţinut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcţie de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Prevederile constituţionale referitoare la nivelul de trai nu instituie o obligaţie de a ieşi la pensie, ci un drept al cetăţenilor de a obţine pensia la împlinirea condiţiilor de vârstă şi stagiu prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 1.211 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2010). 28. Faţă de această împrejurare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992 din Legea nr. 94/1992, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai cu referire la dreptul la pensie urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Csaba-Istvan Szekely în Dosarul nr. 917/96/2016 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3), (8) şi (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
