Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (3) raportat la art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Victor Buzamet în Dosarul nr. 3.532/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 360D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că situaţiile în care se găsesc categoriile de persoane comparate de autorul excepţiei sunt diferite, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.532/62/2016, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (3) raportat la art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Victor Buzamet cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva Hotărârii nr. 15.716 din 30 mai 2016, emisă de Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti, şi Deciziei nr. 223.108 din 15 februarie 2011, emisă de Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, care prevăd că pensionarii care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei de pensionare nu beneficiază de majorarea punctajului lunar pentru perioadele în care cumulează pensia cu veniturile de natură salarială, sunt discriminatorii în raport cu prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol de lege, care prevăd beneficiul majorării punctajului lunar atunci când, după împlinirea vârstei legale de pensionare, asiguratul contribuie cu venituri de altă natură decât salariul. Consideră că diferenţa de tratament juridic, care are în vedere natura veniturilor realizate, este nerezonabilă, arbitrară şi distorsionează însăşi raţiunea dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 6. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale. În acest sens, arată că situaţiile reglementate de art. 99 din Legea nr. 263/2010 nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţenii beneficiari ai uneia dintre categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii şi nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece tratamentul egal se impune pentru cetăţenii aflaţi în situaţii identice. Arată că dispoziţiile art. 99 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 au în vedere două categorii de cetăţeni, respectiv asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare şi pensionarii pentru limită de vârstă beneficiari ai unei pensii corespunzătoare acestei categorii, care, după data înscrierii la pensie, au realizat stagiu de cotizare, cumulând pensia cu veniturile în raport cu care sunt datorate contribuţii de asigurări sociale, având, prin urmare, dublă calitate, de beneficiar şi de asigurat. Astfel, tratamentul diferenţiat, constând în majorarea punctajului lunar, conform celor prevăzute de art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, este justificat de calitatea şi situaţia diferită a celor două categorii de cetăţeni - doar contribuabil, în cazul primei categorii de cetăţeni, respectiv contribuabil şi beneficiar, simultan, în cazul celei de-a doua categorii. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 99 alin. (3) raportat la art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: " Art. 99 alin. (1) şi (3): „(1) Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%. [...] (3) Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.“" 11. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că, în realitate, critica formulată vizează doar dispoziţiile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în a căror ipoteză se încadrează autorul excepţiei, astfel că doar acestea vor fi supuse controlului de constituţionalitate. 12. Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) referitor la caracteristicile statului român, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 47 privind nivelul de trai. De asemenea, consideră că sunt înfrânte prevederile art. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la convenţia mai sus amintită, referitor la interzicerea generală a discriminării. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei invocă existenţa unei diferenţe de tratament discriminatorii între persoanele încadrate în ipoteza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu cele încadrate în alin. (1) din acelaşi articol de lege. În motivarea criticii de neconstituţionalitate arată că, în timp ce persoanele care cumulează pensia cu veniturile de natură salarială - aşa cum este cazul său - nu pot beneficia de o majorare a punctajului aferent perioadei de contribuţie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele care cumulează pensia cu alte tipuri de venituri beneficiază de acest drept, potrivit dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 14. Examinând această critică, Curtea constată că pretinsul caracter discriminatoriu al dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate derivă, în realitate, dintr-un mod eronat de interpretare a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Astfel, acest text de lege se referă la „asiguraţi“, respectiv, aşa cum reiese din art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, la persoanele fizice pentru care angajatorul/entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să reţină şi să plătească contribuţia de asigurări sociale, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează contribuţia de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele fizice ce achită contribuţia de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială, potrivit Legii nr. 263/2010. Într-o redactare mai detaliată, dispoziţiile art. 72 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, arată că beneficiază de majorarea punctajului lunar prevăzută la art. 99 alin. (1) şi (2) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condiţiilor privind stagiul minim de cotizare/stagiul minim de cotizare în specialitate şi vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii. 15. Prin urmare, dispoziţiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt aplicabile doar persoanelor care au calitatea de contribuabil, îndeplinesc condiţiile de stagiu minim de cotizare şi vârstă standard de pensionare, astfel că, potrivit art. 55 din Legea nr. 263/2010, ar putea solicita acordarea dreptului la pensie, dar optează să nu solicite acest drept şi continuă să contribuie la sistemul public de pensii. Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, legiuitorul nu face nicio distincţie referitoare la natura veniturilor din care se reţine contribuţia la sistemul public de pensii. Norma încurajează menţinerea calităţii de contribuabil şi amânarea solicitării dreptului la pensie, obiectivul fiind acela al creşterii veniturilor sistemului public de pensii şi al scăderii cheltuielilor din acesta. 16. Ipoteza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la persoanele care au calitatea de pensionar şi care beneficiază, prin urmare, de plata drepturilor din sistemul public de pensii. Acestea pot valorifica stagiul de cotizare realizat ulterior pensionării, dispoziţiile art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 dispunând că pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii. Cu toate acestea, nu beneficiază de majorarea punctajului prevăzută de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 17. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, prin prisma obiectivului urmărit de legiuitor, Curtea apreciază că pensionarii din sistemul public de pensii care cumulează pensia cu veniturile salariale se află într-o situaţie diferită faţă de contribuabilii la acest sistem care, deşi îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea pensiei, nu au solicitat acest drept. Prin urmare, tratamentul juridic diferit nu are valenţe discriminatorii, contrare dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării, astfel că excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind neîntemeiată. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Buzamet în Dosarul nr. 3.532/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
